Arhiva de stiri pentru tagul Uniunea Europeana

Imediat după discursul său prea lung și plictisitor, Vladimir Putin a făcut o mișcare cu uriașe implicații în plan geopolitic. A dat o lovitură de adevărat maestru. O lovitură de baros. Aplicată cu precizie într-un ac cu gămălie. Face o mutare cu un teritoriu cvasi-insignifiant, Transnistria, pentru a pune în poziție de gardă întreaga Europă de Est. Și în consecință NATO.

Ucraina atacă în forță. Atacă România. Și deschide o nouă linie de front. Pe Canalul Bâstroe. În privința căruia oficialii statului român ridică din umeri. Nu sunt capabili nici măcar să ne spună dacă partea ucraineană a început sau nu dragările pe cei 111 de kilometri ai Canalului Bâstroe și ai Brațului Chilia. În mod straniu, primim însă vești de la Uniunea Europeană.

Se adeveresc cele mai sumbre predicții care o vizează pe Ursula von der Leyen, șefa Comisei Europene. Se preconizează ca, peste câteva zile, ea să fie audiată în așa numita sub-comisie Covid, înființată conjunctural la nivelul Parlamentului European. Derapajele unui funcționar de rang atât de înalt nu pot fi analizate și judecate nici de Comisie, nici de Consiliu. În acest caz își intră în atribuții Parlamentul, care este instituția cea mai puternică a Uniunii Europene.

Astăzi, în cursul dimineții, în ciuda timpului nefavorabil, silvicultorii din întreaga țară au decis să zgâlțâie Palatul Victoria. Solicitând Guvernului să abroge un OUG ticălos, numărul 109 din 2011, privind guvernanța corporativă. Este actul normativ care stă la baza unuia dintre cele mai grave jafuri naționale. Cedarea a 3,1 milioane de hectare de păduri ale statului unei societăți particulare, care se va ocupa de exploatarea masei lemnoase. Este încă o uriașă mizerie, pusă la cale și bătută în cuie de USR. Practic, de Cătălin Drulă.

Are loc un summit neobișnuit. La 3 februarie. Un summit Polonia-UE. Nu la Bruxelles, cum era de așteptat, ci la Kiev. Și nu cu toți șefii de state. Piesa care urmează să se joace se va desfășura doar între Volodimir Zelenski, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Charles Michel, președintele Consiliului European. Iar pe ordinea de zi sunt până una alta trei puncte. Pe noi ne interesează în mod special unul dintre ele: cum se încadrează Ucraina în programul de aderare. Și veți afla de ce.

Am sentimentul că nu ne-am săturat. Nu ne-am săturat să ne lăsăm manipulați. Iar ultima mișcare de manipulare exercitată de mai marii Europei este legată de exercitarea dreptului de veto, care până acum a guvernat toate relațiile și toate deciziile dintre partenerii UE. Dreptul de veto vine la pachet cu regula unanimității. În absența unanimității, nu se poate lua nicio decizie. Veto-ul este o armă letală, la dispoziția nu numai a statelor puternice, ci și a statelor mai slabe. Ce înseamnă exercitarea și respectiv pierderea acestui drept pentru România?

Refuzând, cel puțin pentru moment, să declare Federația Rusă stat terorist, Washingtonul se pregătește în schimb să catalogheze Grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, supranumit „bucătarul lui Putin”, ca organizație teroristă. Cu toate consecințele care decurg de aici. Cine este acest Evgheni Prigojin?

Declararea de către Parlamentul Uniunii Europene, printr-o rezoluție, a Federației Ruse ca stat terorist, reprezintă un precedent care are multiple consecințe. În plan internațional. Și care poate influența decisiv și decizia care urmează să se ia în Statele Unite de cele două Camere ale Legislativului, unde sunt introduse proiecte de lege în acest sens, față de care însă sunt numeroși reprezentanți ai democraților și republicanilor care au rezerve.

Se vorbește din ce în ce mai des despre suveranism, curentul care pare că s-a dezvoltat și a luat amploare în Europa. Potrivit unui intelectual din "elita băsistă", decanului Facultății de Științe Politice din București, suveranismul este în acest moment „opoziția față de Uniunea Europeană". "Suveranismul, pe scurt, - spune d-sa, este o doctrină improvizată în diverse state membre de către cei care sunt adversari radicali ai Uniunii, sunt nemulțumiți că au intrat în UE, și-ar dori să plece".

„Faţă de America, Europa trebuie să fie mereu foarte atentă şi să nu furnizeze nici un pretext de acuze sau de represalii. America creşte în fiecare zi. Ea va deveni o putere colosală şi va veni un moment în care, având cu Europa comunicaţii mai uşoare graţie unor noi descoperiri, ea va dori să-şi spună cuvântul în treburile noastre şi să se amestece în ele” (Talleyrand).

Opinia publică la nivel mondial, dar și opinia publică din Statele Unite, este din ce în ce mai divizată. Unii văd jumătatea plină a paharului. Și speculează pe seama acestei proiecții. Alții văd jumătatea goală a paharului și reacționează în consecință. Care este raportul dintre republicani și democrați? Cum influențeză acest raport parcursul războiului din Ucraina?

Câteva semnale transmise recent de administrația Statelor Unite sugerează viitoare schimbări de macaz în poziționarea Washingtonului față de războiul din Ucraina. Intenționează administrația Biden să vină cu o nouă strategie? Să diminueze dramatic susținerea militară a regimului Zelensky? Să o lase mai moale cu sancțiunile contra Federației Ruse? Sau este pur și simplu un joc politic înaintea scrutinului electoral de mâine? Și, după ziua de mâine, ce s-ar putea întâmpla?