Arhiva de stiri pentru tagul statele unite

Mai multe site-uri respectabile de presă din România (Presshub.ro, Ziare.com, Alba24.ro, Libertatea.ro) au anunțat că “100 de ventilatoare donate de Statele Unite ale Americii au ajuns în România”.

Aparent, America bubuie. Aparent, dă semne de implozie. Afro-americanii și hispanicii s-au revoltat. Iar o parte dintre albi le țin isonul. Aparent, avem de-a face cu un conflict al raselor, transformat într-un conflict al civilizațiilor. Care, iată, se externalizează. În întreaga Europă. Și, mai nou, și în Liban. Lumea pare că a înnebunit. Că lasă locul unei noi ordini. Nemaiîntâlnită până în prezent. Dar aparențele sunt înșelătoare.

Ce legătură există între proiectul Strategiei Naționale de Apărare depus spre aprobare la Parlament de către președintele Klaus Iohannis, fulminantul discurs al lui Viktor Orban cu ocazia comemorării de către maghiari a Trianonului, decizia lui Donald Trump de a retrage din Germania un număr mare de militari și parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite? Ei bine, există legături care demonstrează că președintele Klaus Iohannis, adică președintele nostru a pus între paranteze siguranța României. Adică siguranța țării noastre. Și, la pachet, siguranța cetățenilor români.

În prezent, Statele Unite se află în plin Război Rece atât cu China, cât și cu Uniunea Europeană. Câștigă sau pierd. Dar cert este că luptă pe două fronturi. Aceste două războaie reci sau, dacă vreți, asimetrice, sunt în esența lor economice, dar au o miză mai largă, de natură geopolitică. Iar pretextele pentru declanșarea lor, deși par diferite prin enunțurile făcute, sunt și ele tot o expresie a unei confruntări economice la scală globală. Ceilalți jucători majori, Turcia, Rusia și China încearcă din răsputeri să rămână și să culeagă roadele de pe margine.

S-a declanșat un război în linie dreaptă între marile imperii. E care pe care. Un război mai important decât cel al pandemiei. Și chiar mai periculos decât războiul economic. E tot neconvențional. Dar poate precede un război convențional în toată regula. Bătălia s-a deschis pe despăgubiri. Care sunt uriașe. Și se pot transforma în casus belli.

Dacă sunt adevărate informațiile care au bubuit în Israel zilele trecute, după ce au fost lansate de Channel 12, rezultă că președintele Klaus Iohannis a știut din timp de existența unei epidemii extrem de periculoase, care urma să se transforme în pandemie. De când ar fi știut Iohannis? Stați bine pe scaun. Și spălați-vă pe față. Din prima săptămână a lunii noiembrie 2019. Ce s-a întâmplat atunci? Serviciile americane de intelligence, conform presei israeliene, care prezintă și documente în acest sens, ar fi informat Israelul și rând pe rând toți partenerii NATO, inclusiv România, asupra epidemiei declanșate în China la Wuhan. Cândva, spre sfârșitul lunii ianuarie 2020, deci cu o întârziere de peste două luni și jumătate, întrebat fiind de un jurnalist, Klaus Iohannis a calificat epidemia drept o știre oarecare de presă. E strigător la cer!

Mai întâi o vedem pe Merkel la cumpărături, apoi e plasată în carantină, suspectă de coronavirus. Aceasta este fie cea mai bună teorie a conspirației apărută vreodată, fie adevărul gol-goluț. Oricum ar fi, este platforma perfectă pentru regizarea umanizării celui mai sumbru profet al Europei.

“Am auzit și eu despre un virus ucigaș care nu știu ce face. M-am uitat și eu un pic..., nu e nimic. Când mai vedeți astfel de știri la televizor, schimbați canalul”. Fraza, atât de celebră astăzi, a fost rostită într-o formă sau alta de toți liderii lumii occidentale din Statele Unite și până în Uniunea Europeană. Astăzi, trăim cu toții un coșmar. Suntem parcă prinși într-un film de serie B sau C, pe care am vrea să-l întrerupem, pentru a ne alege de pe Netflix un alt film, despre altceva.

Primarul New York-ului anunță că sistemul sanitar al metropolei este la o distanță de doar zece zile de colaps. Supus unei uriașe presiuni a pandemiei, pur și simplu nu mai face față. La fel cum s-a dovedit că și sistemul medical al Italiei, cel mai bun al doilea sistem al Europei după Franța, a colapsat. După care a intrat în colaps al treilea cel mai performant sistem european, cel spaniol. Și nici Germania doamnei Angela Merkel nu e prea departe. Rând pe rând, se prăbușesc legendele. Și asta se întâmplă în timp ce China a declanșat o ofensivă politică și diplomatică fără precedent, pentru a se afirma pe întreaga planetă ca un pilon de stabilitate în domeniul economic și medical. Practic China, în numai câteva zile, renaște din propria cenușă.

Italia se închide. Ermetic. Ca o conservă. E primul stat din lume care își construiește la figurat un zid chinezesc. Înăuntrul căruia se va consuma coșmarul coronavirus. În Statele Unite, predicțiile sunt sumbre. Oricine merge în Israel intră automat în carantină. Și așa mai departe. Această criză fără precedent, generată de un virus scăpat de sub control, se transferă într-o uriașă criză financiară. Black Monday. Așa a fost denumită ziua de ieri. Cea mai neagră zi din ultimii 90 de ani. Când bursele lumii practic s-au pulverizat. În plină furtună mondială, Guvernul României visează cai verzi pe pereți.

Pare de necrezut. Dar este cât se poate de adevărat. Să ne reamintim. Traian Băsescu era practic suspendat prin votul masiv al românilor. Colacul de salvare a venit de la Casa Albă. Prin intervenția energică a lui Joe Biden, la acea dată vicepreședinte al Statelor Unite. Uriașul serviciu nu a fost gratuit. Joe Biden a fost recompensat.

Un scandal cât casa s-a declanșat. În urma unei dezvăluiri mediatizate de site-ul Cotidianul. Despre practici sexuale inadmisibile în baza militară americană de la Kogălniceanu. Minore erau aduse aici pentru a le satisface plăcerile fraților noștri de arme americani. Incusiv comandantului – și el american – al bazei. Documentele sunt oficiale. Și stau la baza unei plângeri penale.

Cârcotașii din presa americană și-au adus aminte că Donald Trump, în campania electorală, a fost întrebat despre organizația al cărui lider era Soleimani – al Quds. Trump, un distins om de afaceri american, i-a confundat cu... kurzii. De aici se naște întrebarea dacă Statele Unite au pregătit și pașii următori necesari după eliminarea lui Qassem Soleimani.

Neoficial, între Statele Unite și Iran s-a declanșat un război. Acest război, după toate probabilitățile, nu se va purta nici pe teritoriul Statelor Unite și nici pe teritoriul Iranului. Ci în altă parte. Pentru moment, în Irak și în Kenya. Și cine știe unde va mai fi el transferat? E important însă să ne punem întrebarea unde este prinsă România în acest război. Și ce are de făcut.

Am făcut mereu în această perioadă predicții. Cele mai multe s-au confirmat. Este însă pentru prima dată când mă pronunț cu strângere de inimă referitor la anul care urmează. Deși au existat și alte perioade extrem de rele în istoria recentă a României. Acum însă avem de-a face cu ceva special. Parcă s-au aliniat planetele în sensul cel mai rău al efectelor. În materie de politică externă. În politica internă. În viața de ansamblu a societății. În raporturile dintre partidele politice.

Această sesiune electorală națională nu este despre un nou mandat prezidențial. Este despre un guvernator. Pus în această poziție de Germania, la capătul unui simulacru de alegeri democratice. Dar de ce Germania își pune guvernator în România și nu Washingtonul, care este cel mai important aliat militar și geopolitic al țării noastre? Cum se face că Statele Unite au pierdut competiția în fața Berlinului?