Arhiva de stiri pentru tagul sie

Evenimente ieșite din comun se petrec de ceva vreme pe axa România-Ucraina, o relație, am spune, aproape de tip love and hate. O fi mai mult love, mai mult hate, nu e clar, cert e că în momentul în care granița de est a României devine șvaițer pentru avioane ucrainene cu produse de contrabandă, platforma Crimeea rămîne încă un mister, iar SIE îi cere un raport complet ministrului de externe prin ”resursa” lor parlamentară, ceva serios trebuie că se întîmplă.

Scandalul „Florin Cîţu penal” e departe de a se fi stins, închis. Vor răbufni mereu alte dosare, alte dezvăluiri, se vor cere interminabil clarificări. Clarificări care nu au cum să vină pentru că Florin Cîţu e un personaj de penumbră, fabricat în birouri ferite, întunecoase. Ale cui ? Foarte probabil, ale SIE, dar, când spui SIE, spui Securitatea, şi deci e implicat până la urmă tot Sistemul, tot statul subteran.

„Secretul” lui Cîțu devine din ce în ce mai transparent. Uriașele împrumuturi externe, făcute în avalanșă și care ridică datoria românilor, cu dobânzile aferente, la cote fără precedent în istorie, au un scop cât se poate de precis. Aducerea României în situația de a-și vinde activele. După modelul Ucrainei. Creanțele fiind preluate, la fel, de entități din Statele Unite. Acest scenariu mă îndreptățește să acord o atenție deosebită altuia încă și mai incitant. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea statului, care provin din Serviciul de Informații Externe. O instituție de forță a cărei implicare în politica internă și externă merită o analiză atentă.

Cunoscutul istoric Marius Oprea ne-a propus una dintre cele mai cutremurătoare dezvăluiri vizând nu numai complicitatea, ci și participarea directă a cel puțin două dintre principalele servicii secrete ale României la operațiunea de devalizare a zăcămintelor de aur și a Trezoreriei de la București. El avansează probe bine documentate împotriva unor capi ai Serviciului Român de Informații și ai Serviciului de Informații Externe care, cu acordul unor oameni politici dintre cei mai importanți și cu câțiva complici din lumea afacerilor, au pus la cale o operațiune, pe care eu unul nu mă sfiesc să o denumesc „trădarea Roșia Montană”.

Această dilemă bombă îl vizează pe senatorul UDMR Turos Lorand. Și este lansată de nimeni altul decât de Silviu Predoiu, fostul șef al spionajuui românesc. Acesta semnalează faptul că senatorul UDMR, un personaj aparent lipsit de orice biografie, cu dublă cetățenie, face parte din Comisia parlamentară specială de control al Serviciului de Informații Externe. Și atrage atenția asupra unei situații pe cât de scandaloase, pe atât de periculoase pentru siguranța statului român. Așa să fie?

Ofițerii români de informații sunt proști de bubuie, dar le place să creadă contrariul; mai grav, trei sferturi dintre ei au preocupări fără legătură cu siguranța națională, activitatea lor informativă fiind, cu indulgență spus, slabă. Nici nu e de mirare că în fruntea SIE a ajuns, la un moment dat, un fost șofer de al lui Soros. Sunt foarte activi, în schimb, în ce privește exercitarea controlulului asupra politicii: în proporție de peste 80%.

Candidatul Nicușor Dan se îndreaptă furtunos spre a treia înfrîngere consecutivă la primăria generală, cu o zestre de doar 2,5% procente în fața Gabrielei Firea în ultima săptămînă și supus, totodată, unor atacuri sistematice din mai toate direcțiile. O înfrîngere care va pune capăt definitiv, în mod normal, ambițiilor sale administrative. Dar, chiar așa, o fi avut vreodată Nicușor o ambiție reală? Sau vorbim aici de ambițiile unor grei din servicii care constată, de la o vreme, că le mergea mult mai bine politica pe cînd erau activi decît acum, cînd sunt doar rezerviști?

În urmă cu mai multe zile, fostul director al SIE, liberalul Claudiu Săftoiu, făcea o profeție de-a dreptul apocaliptică privind soarta care îi așteaptă pe cetățeni în viitor, din cauza pandemiei. Spunea el, într-un articol din presă, că după starea de urgență se va intra într-o stare de alertă permanentă, ca unică soluție de a ține oamenii în siguranță. La acea vreme am rîs, citind teza lui Săftoiu. De ieri, de cînd varianta stării de alertă în locul celei de urgență a intrat, conform ultimelor informații, pe agenda guvernanților, nu mai e de rîs, din motive pe care le vom explica mai jos.