Arhiva de stiri pentru tagul pib

România are nevoie de 105 ani ca să ajungă Germania din urmă. Cu un PIB de 218 mld. euro în 2020, România este a doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, după Polonia, relatează Știripesurse.

România este, astăzi, condusă de către o coaliție cu o forță uriașă, cum nu a mai fost în istoria recentă, de după adoptarea noii Constituții în 1991. 70% este scorul covârșitor pe care guvernul PSD-PNL-UDMR îl are în parlament. Mai mult, unitatea și soliditatea coaliției este și ea remarcabilă, la un nivel neatins din 1991 încoace.

Arabia Saudită a înregistrat cea mai importantă rată de creştere din ultimii zece ani, cu o creştere de 9,6% în primul trimestru al anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită boom-ului din sectorul petrolului, notează AFP preluat de agerpres, relatează Știripesurse.

Cheltuielile mondiale cu apărarea au depăşit pentru prima oară în istorie pragul de 2.000 de miliarde de dolari şi urmează să continue să crească pe măsură ce statele europene îşi extind forţele armate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, informează Bloomberg.

Peste continent a trecut o criză economică violentă, cauzată de pandemia de COVID 19. Apoi am văzut o revenire, de asemenea abruptă. S-a încheiat un ciclu de criză, am zice. Prilej să ne uităm și să vedem cum s-a transformat Uniunea Europeană. Criteriul cel mai la îndemână este cel al nivelului PIB/locuitor în prețuri comparabile (metodologia PPS – purchasing power standard), criteriu utilizat și de către Eurostat.

Federația Rusă a început un război în care, în mod paradoxal, nu contează prea mult forța sa militară. Căci acestei forțe militare nu i se va opune o altă forță militară pe măsură, ci o forță economică copleșitoare. Este, dacă vreți, un război asimetric. Vladimir Vladimirovici Putin crede, fără îndoială, în puterea armatei sale. Occidentul crede mai mult în puterea băncilor și a economiei sale. Așa arată astăzi câmpul confruntării dintre Moscova și lumea vestică.

Deşi în T4 economia a crescut cu 2,2%, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% faţă de T3/2021. Oficial, ne-a mers mai rău decât credeam, scrie ZF.

Dincolo de efectele Pandemiei și creșterea brutală a prețrilor la energie, care au bulversat întreaga societate, necazurile economice ale României sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari. Deficitul bugetar, pe componenta sa structurală, ne-a adus în situația de a avea spațiu foarte limitat de manevră când economia era în prag de recesiune adâncă, dupa izbucnirea Pandemiei. Suspendarea regulilor fiscale în UE în perioada 2020-2022 a permis să fie atenuate suferințele cetățenilor, ale economiei, dar nu a înlăturat necesitatea de a face o corecție fiscală/bugetară de amploare în câțiva ani, să fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB în mod sustenabil, pentru a stabiliza datoria publică, scrie HotNews.

Energie mai scumpă, răspândirea virulentă a Omicron şi sincope de tot felul pe lanţurile de aprovizionare globale şi locale. Toate acestea vor îngreuna creşterea economică anul acesta în Uniunea Europeană şi zona euro, la fel cum au frânat avansul în ultimele luni din 2021, scrie Mediafax, potrivit Știripesurse.

În ultimele săptămâni suntem, se pare, prizonierii cetei de politicieni și analişti care exacerbează discursul public axat pe un viitor probabil război în Ucraina, deturnând în mod abil concentrarea opiniei publice de la problemele uriașe de credibilitate ale regimului pe plan intern.

PIB-ul Rusiei a fost în 2020 de 1.483 de miliarde de dolari americani. Al SUA a fost de 20.893 de dolari, adică de 14 ori mai mare ♦ Cheltuielile militare ale SUA au fost în 2020 de 610 miliarde de dolari, ale statelor UE de 373 de miliarde de dolari, iar ale Rusiei de 66,3 miliarde de dolari – de 10 ori sub cele ale SUA şi de cinci ori sub cele ale statelor UE care, într-un fel, înseamnă şi NATO ♦ PIB/capita al României în 2020 a fost peste cel al Rusiei: 12.896 de dolari în România, faţă 10.126 de dolari în Rusia, scrie ZF.

Acum 16 ani, în 2005, înainte de a intra în Uniunea Europeană, România avea un pronunțat profil de țară agrară, cu o pondere a agriculturii în PIB de aproape 10% (9,6%), comparabilă doar cu a Bulgariei (8,6% din PIB). Dacă atunci fiecare al zecelea euro produs în țară provenea din agricultură, astăzi (în 2020, de fapt) ramura respectivă și-a redus la mai puțin de jumătate ponderea: doar 4,2 % din valoarea adăugată mai provine din agricultură. Și nici nu mai suntem cea mai „agrară țară” din Uniune, ne depășesc atât Grecia (4,7% din PIB), cât și Letonia (4,3% din PIB), iar Ungaria este destul de aproape (4,1% din PIB). Media europeană este abia la 1,9% din PIB, iar Polonia are 2,7% din PIB provenind din agricultură. Franța, cea mai mare putere agricolă a continentului are doar 1,8% din PIB care se produce în agricultură.

Prea- fără-de motiv- veselul nostru premier demis, Florin Cîțu și-a surprins fanele telenoveliste cu o declarație extrem de ciudată. Acesta, citându-l pe un anume domn, angajat al Băncii Mondiale, ne anunță cu o ușurință demnă de cauze mai bune că „România a depășit Ungaria la PIB/locuitor și că va depăși și Polonia în curând”. Prilej pentru popor să mai pună de-o chermeză în cârciumile oricum pline ochi de români care sărbătoresc entuziaști fiecare declarație bombastică a Superman-ului din fruntea guvernului.

Undeva, la granița Olandei cu Belgia și cu Germania, în centrul de greutate al triunghiului format de Aachen, Liege și Genk, Uniunea Europeană s-a înghesuit în inima unei cetăți de pe malurile fluviului Meuse (cam cât un Pitești de mare) și tremură sub asediul valurilor de Covid.

România a înregistrat un deficit bugetar de 3,77% din PIB, în primele 9 luni din acest an, în scădere cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar în creștere cu 0,42 puncte procentuale comparativ cu cea din august. Scăderea față de anul trecut provine din același motive pe care l-am tot menționat în decursul ultimelor luni: efect de bază, eșalonarea simplificată (recuperarea taxelor ce nu au fost încasate în 2020), scrie HotNews.

Creşterea economică peste aşteptări determină agenţiile de evaluare financiară să menţină ratingurile pentru datoria suverană la nivelul „recomandat pentru investiţii“, chiar dacă datorita publică în România a ajuns la 49,7% din PIB, scrie Ziarul Financiar, potrivit Știrpesurse.