Arhiva de stiri pentru tagul laura codruta kovesi

În eventualitatea în care răspunsul la această întrebare din ce în ce mai actuală se va dovedi pozitiv, România va înregistra multiple premiere. Pentru prima dată în istorie, o poziție administrativă în UE va fi folosită drept trambulină pentru propulsarea unui președinte. În al doilea rând, vom avea cel mar tânăr cap al statului din istorie. În al treilea rând, pentru prima dată, Franța își va impune persoana preferată la vârful statului român. Și, în fine, România va fi mai puțin militarizată, dar va deveni, în schimb, un stat polițienesc.

Lașitate maximă. Singura rațiune a existenței Parchetului European, pe care, după multe manevre politice, Laura Codruța Kovesi îl conduce, este aceea de a descoperi și sancționa fraudele făcute pe seama banilor comunității. Iar fraudele sunt uriașe. Și una dintre acestea a devenit extrem de vizibilă. Numai că, în mod curios, Laura Codruța Kovesi întoarce capul și se uită în altă direcție. Ca și când ar fi complice.

PNL intenționează să rămână la putere cu orice preț. La fel și USR. Ca să nu mai vorbim de Klaus Iohannis, al cărui mandat, în mod fatal, se încheie. Orizontul lor de speranță este 2028-2029. În acest scop, sunt urzite planuri dintre cele mai neașteptate. Să le deconspirăm și să le analizăm.

O situație absolut halucinantă este dezvăluită și explicată de judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. Ea demontează mecanismul prin care s-a ajuns în situația în care un număr extraordinar de mare de judecători și procurori să fie anchetați de către Direcția Națională Anticorupție, în intervalul de timp în care această secție a Parchetului General a fost condusă cu o mână de fier de către Laura Codruța Kovesi. Noua inchiziție fusese creată în 2014 printr-un ordin nepublicat, deci secret, al procurorului șef DNA. Și s-a numit „Serviciul pentru Combaterea Corupției din Justiție”. În scurt timp, au fost atinse cifre înspăimântătoare de persoane vizate, judecători și procurori. Iar astăzi paradoxul face că, după ce s-a pus capăt acestui abuz extrem de grav, prin crearea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, atât GRECO cât și Comisia Europeană au fost dezinformate și determinate să solicite desființarea acestei autorități.

Conform Constituției și procedurilor legale consacrate, candidatul pentru poziția de comisar european este desemnat de primul-ministru. De nimeni altcineva. În cazul României, această obligație și acest drept îi revin în exclusivitate doamnei Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis, în calitate de președinte, nu are în mod legal niciun drept în acest sens. Și totuși Klaus Iohannis a încălcat în mod grosolan această regulă. Și nu oricum.

Un mesaj în măsură să ridice oarece semne de întrebare, postat recent de filosoful Mihai Șora, pe Facebook. Legat de o întrevedere specială cu Laura Kovesi, fosta șefa a DNA și de un obiect încă mai special.

Am trăit să o vedem și pe asta. O declarație oficială de la cel mai înalt nivel. Scrisă. Semnată și parafată. De însuși președintele României, Klaus Iohannis. O declarație politică despre un alt președinte. Al Franței. Emmanuel Macron. Iar despre această declarație, Dacian Cioloș afirmă că ar conține ca informație de bază un fals. Așa să fie?

Este indiscutabil: președintele României manifestă o fidelitate de nezdruncinat pentru cei care îl servesc. Și pentru cei care îl au la mână. În raport cu aceștia, utilizează alte unități de măsură. Ei nu sunt corupți. Ei nu atentează la statul de drept. Ei nu încalcă independența Justiției. Nu sunt „penali”. Și respectă, atunci când sunt oameni de afaceri, întru totul principiile liberei concurențe. Ce demonstrează acest tip de comportament? Cum îl definește acest comportament pe omul politic Klaus Iohannis? Inventarul protejaților săi e uriaș. Eu mă voi opri doar la câteva nume.

Nu numai în România, ci pe întregul continent s-a declanșat neoficial bătălia electorală. Care este mai dură decât oricând. Există politicieni care doresc o Europă unită prin mai multă integrare și mai puțină suveranitate a națiunilor, există politicieni care văd o Europă a națiunilor în interiorul Uniunii și există și politicieni, din ce în ce mai mulți, care vor ieșirea statelor pe care le reprezintă din UE. Peste acest război crâncen al doctrinelor, al strategiilor, al politicilor, se suprapune o concurență acerbă între principalele națiuni europene, dar și un război mocnit între nucleul dur și statele de la periferie. Iar cazul Laurei Codruța Kovesi încinge spiritele până la paroxism.

Rareş Bogdan, capul de listă al PNL la europarlamentare, e chiar ce trebuie. La fel ca Laura Codruţa Kövesi, Monica Macovei, Corina Creţu i tutti quanti, de la Siegfried Mureşan la Ioan Mircea Paşcu, care ne reprezenta în toamna lui 1989 la Phenian, în Coreea de Nord, la Festivalul Internaţional al Tineretului şi care azi ne reprezintă la Bruxelles, este chiar vicepreşedinte al Parlamentului European. UE e cu ei, ei sunt UE. PNL, prin Rareş Bogdan, anunţă clar ce le va oferi alegătorilor săi la europarlamentare : vorbe goale, principii bombastice, insulte cât cuprinde la adresa adversarilor, mediocritate, incultură, stat paralel, SRI, Eduard Hellvig şi Klaus Iohannis, preşedintele über alles. Şi mai ales „emisiuni”. Multe emisiuni... Rareş Bogdan o să-şi facă „treaba”, cum îndeobşte se repetă ambiguu, scremut acest calc din engleză.

Printr-un ordin secret al Laurei Codruța Kovesi, document descoperit și dezvăluit abia ieri, de Antena 3, la 31 ianuarie 2014, deci în urmă cu circa cinci ani, a fost creată în interiorul DNA o secție pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor. Și au fost vizați peste 3.000 dintre aceștia, cei mai mulți fiind judecători. La sfârșitul anului trecut, în mare viteză, urmele au putut fi acoperite prin clasare în cazul unei treimi dintre aceste dosare. Celelalte au fost predate noii secții înființate prin lege și care este subordonată Parchetului General. Să așezăm așa cum se cuvine în balanță cele două instituții. Cea veche și cea nouă.

Flux 24 a publicat fragmente noi din incendiarul raport existent în dosarul administrat de justiția londoneză în cazul Alexander Adamescu. Conform informațiilor din raportul asumat de SC Strategy, societate de detectivi deținută de John Scarlett, fost șef MI6, împreună cu lordul Carlyle, Victor Ponta în calitate de premier, împreună cu Laura Codruța Kovesi, pe atunci șefă DNA, cu generalul Florian Coldea, director executiv SRI, alți ofițeri și colaboratori, între care și Sebastian Ghiță au pus la cale mazilirea lui Dan Adamescu, în scopul preluării ostile a societății de asigurări Astra, bijuteria coroanei omului de afaceri. Dan Adamescu e mort. A murit după gratii. Toți ceilalți sunt bine merci în viață.

PNL și-a făcut afiș electoral în toată regula cu Laura Codruța Kovesi, cu sigla sa și cu sigla Partidului Popular European, cu chipul fostei șefe DNA și cu enunțul triumfalist „am învins”. Și a lipit afișul pe pereți. Cu ce efect?

Este sau nu Laura Codruta Kovesi agent al unei puteri straine? Este intrebarea legitima a tot mai multor romani, care asista la stupefiantul spectacol al unui mecanism infernal - politic si de propaganda, interna si externa - de sustinere oarba a Laurei Kovesi in fata oricaror evidente, in contra principiilor statului de drept european.

O anchetă de excepție, publicată pe site-ul Flux24, ne reamintește o serie de detalii din trecutul celor două doamne, care explică planul de viitor al acestora. În esență, se dă răspuns întrebării de ce Monica Macovei, care s-a opus promovării Laurei Codruța Kovesi în funcția de șef DNA, o susține cu atâta fervoare astăzi.

Iată o întrebare extrem de actuală. În calitate de suspectă pentru trei infracțiuni, Laura Codruța Kovesi nu a fost niciodată audiată. E adevărat că a fost chemată în fața unui procuror al Secției speciale în vederea primei ei audieri ca suspectă, dar acest eveniment nu s-a produs. Imediat după ce i s-a comunicat această încadrare, Kovesi a recurs la un tertip pentru a trage de timp. Procedura a fost astfel întreruptă, iar suspecta a plecat în scurt timp din țară. Ce urmează? Cum se poate desfășura ancheta în absența celui anchetat?

Referitor la prima anchetă dintre cele aproape 20, care o vizează pe Laura Codruța Kovesi, e interesant de observat din capul locului existența unor situații de tip paradoxal. Dintre care voi dezvolta doar două. Și anume statutul ei de suspect, care se poate transforma cu rapiditate în statut de inculpat, și tipurile de reacție în plan intern și în plan extern, care însoțesc investigațiile Secției speciale care îi anchetează pe procurorii care au săvârșit derapaje grave.