Arhiva de stiri pentru tagul franta

Mă număr și eu printre analiștii care, supuși tirurilor de întrebări, au cochetat cu ideea năstrușnică, cunoscută sub sintagma „Laura Codruța Kovesi președinte”. Întrucât această temă văd că revine din ce în ce mai frecvent în dezbaterea publică, mă văd silit să analizez prezumtiva candidatură a procurorului șef european din perspectiva condițiilor care ar trebui întrunite pentru ca ea să se realizeze.

Desigur, faptul că partidul Președintelui Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională și astfel nu mai are cum forma guvernul fără o alianță cu alte forțe politice și fără a evita constituirea unei opoziții foarte puternice, cu exigențe de neignorat, trebuie analizat din toate unghiurile posibile, întrucât cauzele sunt complexe. Motivele de nemulțumire populară au fost multe și ele se reflectă în rezultatele alegerilor de duminică, dar, fără îndoială, războiul Occidentului cu lumea, așa numitul război ruso-ucrainean, a contat enorm.

Războiul din Ucraina a împărțit coaliția celor 40 de state care condamnă Rusia în două curente inegale numeric, dar relativ echilibrate din perspectiva forței militare de care dispun. Și influenței în plan internațional. Sunt două școli de gândire. A sosit momentul în care o decizie cardinală trebuie luată. I se fac sau nu concesii teritoriale Federației Ruse? Firește, pe seama intereselor Ucrainei.

La Kiev nu s-au prezentat joi, așa cum și-ar putea cineva imagina, reprezentanții statelor care ajută în cea mai mare măsură Ucraina să reziste în fața invadatorilor ruși. Dimpotrivă. De-o parte și de alta a lui Volodimir Zelenski au stat codașii. România, Germania, Italia și Franța. În ce ordine vreți. Iar dovada că așa stau lucrurile ne-o furnizează o instituție de mare prestigiu din Europa. Kiel Institute. Se poate observa lesne, studiind cifrele oficiale puse la dispoziție, că Ucraina nu este ajutată să câștige acest război. Ea este ajutată să-l piardă. Să analizăm acest scenariu.

Atât de repede, încât institutele de cercetare de piață nu au reușit încă să măsoare nimic. Dar semnalele sunt evidente. Iar seismografele reacționează. Românii au devenit extrem de sensibili și bănuitori legat de vizita lui Macron în România. S-au săturat până peste cap de război și vor o soluție. Sunt din ce în ce mai atinși la buzunar și stau să explodeze. Și simt instinctiv că îi paște economia de război. Să le luăm pe rând.

Uniunea Europeană a fost supusă pe neașteptate unei terapii de șoc, într-o perioadă extrem de nefavorabilă. La scurt timp după Brexit. Și în condițiile în care se coagulau în interiorul ei grupuri de state cu interese și cu viziuni diametral opuse. Pe acest fond, pandemia și războiul din Ucraina zgâlțâie din temelii marea organizație europeană. Oare va fi capabilă UE să se reformeze din mers și, astfel, să reziste?

În eventualitatea în care răspunsul la această întrebare din ce în ce mai actuală se va dovedi pozitiv, România va înregistra multiple premiere. Pentru prima dată în istorie, o poziție administrativă în UE va fi folosită drept trambulină pentru propulsarea unui președinte. În al doilea rând, vom avea cel mar tânăr cap al statului din istorie. În al treilea rând, pentru prima dată, Franța își va impune persoana preferată la vârful statului român. Și, în fine, România va fi mai puțin militarizată, dar va deveni, în schimb, un stat polițienesc.

Proiectul lui Emmanuel Macron vizând noua Europă, o Europă alcătuită din mai multe cercuri, este de fapt o reîntoarcere, utilizându-se alți termeni, la o Europă cu mai multe viteze. Erau două, acum sunt trei. Cum este și firesc, relansarea acestui concept a stârnit o veritabilă furtună, atât în rândul statelor membre, cât și în rândul statelor nemembre. Unde ne aflăm? A prins contur Europa cu mai multe viteze? S-au creat premizele Europei supraetajate, căreia, diplomatic, i se spune concentrică? Care este opinia celor 27 de state?

„Următoarele alegeri legislative din Franţa (12 şi 19 iunie 2022 - n.n.) ar fi ultima şansă înainte de o insurecţie", spune Christian Combaz, un scriitor francez consacrat, fost ziarist la Le Figaro. Combaz e mai bine cunoscut sub pseudonimul "Campagnol" (un fel de "omul de la ţară", din satul imaginar Campagnol, situat în sud-vestul Franţei). Prestaţia sa săptămânală de vlogger, duminica - "La France de Campagnol" -, este foarte urmărită pe Twitter, You Tube, Odysee, Rumble. "Noul partid Renaissance (din 5 mai a.c., noul nume al partidului prezidenţial macronist LREM - n.n.), în care, ca în Orwell... Totul în acest regim funcţioneză prin antifrază: servitutea e libertatea, minciuna e adevărul, şi deci renaşterea este înmormântarea" (Campagnol, 8 mai 2022).