Arhiva de stiri pentru tagul europa

Continuăm „reportajul” nostru de la distanţă despre Franţa şi revoluţia ei în curs, care poate schimba faţa Europei şi chiar a lumii. În orice caz, UE şi moneda euro sunt principalele ţinte vizate de această mişcare, judecând după cei mai importanţi teoreticieni şi analişti ai ei.

Motorul franco-german decolează. Marți. La Aachen. Capitala celei mai vestice regiuni a Germaniei. Klaus Iohannis se numără printre cei care vor întoarce cheia de contact a unei Europe cu mai multe viteze. În prezența nașilor. Iar statele din Est vor fi prada.

În Franța aproape e război civil. Dacă ar fi desfășurat și în al doilea război mondial atîtea trupe cîte scoate regimul Macron în stradă contra protestatarilor, probabil Parisul nu ar mai fi fost ocupat de nemți. Germania e năucită de atacul de o rară violență contra unui lider al opoziției, aproape ucis, ieri, în bătaie de către necunoscuți. Zilele trecute a fost explozie la un sediu al opoziției, tot în Germania. Și în România se înmulțesc agresiunile și hăituirea politicienilor, nefiind departe momentul cînd se va ajunge mult mai departe. Diferența e că, în occident, maturitatea clasei politice o face să ia atitudine fermă, în timp ce la noi, dimpotrivă, agresorii sunt încurajați fie prin pasivitatea autorităților, fie pur și simplu prin mesaje indirecte venite de la vîrful politicii.

Imperiul Roman a ajuns şi în Dacia străbunilor noştri foarte târziu, abia când o luase la vale, când vistieria era goală. Roma avea nevoie de aurul Daciei. Nu altfel au stat lucrurile recent cu NATO şi cu Uniunea Europeană. Am fost admişi în NATO după ce Pactul de la Varşovia se prăbuşise, şi în Uniunea Europeană după ce fusese primită aproape toată lumea, şi nu mai putea începe decât sfârşitul pe care-l trăim azi.

Când Robert Hettlage și George Șerban au atras atenția asupra extinderii minciunii în viața oamenilor de azi, iar Wolfgang Reinhardt a formulat diagnoza “societatea noastră a minciunii (unsere Lügengesellschaft)”, prea puțini au fost sensibili. Părea eseistică obișnuită. Dar, odată cu critica justițiocrației, a “statului ascuns (deep state)” și a celor care le acoperă, de către actualul președinte american, s-a consacrat acuzarea de “facke news (știri false)” și s-a relansat tema falsificării.

Este adevărat, nu mai există o dimensiune clar ideologică de natură să separe în campania electorală familiile de partide. Cu mici nuanțe, fiecare lansează același tip de mesaje, cu substanță în general populistă. În schimb, există și va exista un alt criteriu, care va face diferența între PSD și ALDE, pe de-o parte, și partidele din actuala opoziție, pe de altă parte. Criteriul interesului național.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că se îndoiește că Guvernul de la București înțelege pe deplin ce înseamnă să conducă blocul comunitar timp de 6 luni. ”Din punct de vedere tehnic România este foarte bine pregătită pentru misiunea de 6 luni”, a declarat Juncker pentru ziarul german Welt am Sontag. ”Dar cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezideze țările UE. Acțiunea prudentă necesită o disponibilitate de a-i asculta pe alții și o dorință puternică de a pune deoparte propriile preocupări ale cuiva” a mai spus Junker.

În final, președintele Klaus Iohannis ar putea fi judecat de un complet de cinci de la Înalta Curte, desemnat legal prin tagere la sorți. Dacă va fi condamnat, va merge la închisoare. Pentru mulți ani. Pentru că infracțiunea de înaltă trădare este extrem de aspru sancționată prin legislația penală. Între timp, el va fi fost suspendat. Iar sarcinile lui, preluate de al doilea om în stat. De președintele Senatului. Dar până la acest posibil deznodământ, mai este o perioadă care trebuie parcursă. Care s-ar putea dovedi extrem de dificilă. Și de riscantă. Atât pentru Iohannis, cât și pentru adversarii acestuia.

Sub ochii noștri, se face praf al Patrulea Reich. Un imperiu construit exclusiv în baza unui război economic și politic. Dominat, așa cum s-a întâmplat și în situațiile precedente, de către Germania. Evident, cu ajutorul unor aliați. Al Patrulea Reich a durat mai mult decât al Treilea Reich. Dar mai puțin decât precedentele. Europa celui de-al Patrulea Reich va arăta în curând complet diferit. Dar cum?

În timp ce la noi românii se întreabă ce a vrut, de fapt, opoziția în parlament, cînd se completează guvernul ori cînd vine amnistia, în restul Europei pîrjolul se întinde și riscă să scape de sub control. Consecințele vor apărea mai curînd decît ne imaginăm și nu au cum să nu antreneze și România, într-o formă sau alta. Marea întrebare e dacă e pregătită clasa noastră politică pentru o situație de criză continentală, în condițiile în care pe noi ne dă peste cap și un mic strat de zăpadă sosită prematur.

De două ori în istorie au fost declanșate războaie mondiale pornind de la conflicte puse la cale în estul Europei. Începând din această noapte, din nou, Europa se află în război. Un război provocat printr-un incident creat de Marina Militară a Federației Ruse. Și îndrepat împotriva unuia dintre cele mai vulnerabile state est-europene. Ucraina. Cum pot evolua ostilitățile?