Arhiva de stiri pentru tagul dobanzi

Dobânzile la lei nu vor scădea atât de repede şi mai ales nu vor scădea la nivelurile mici de acum câţiva ani, aşa că cei care vor să ia credite imobiliare ca să-şi cumpere un apartament trebuie să-şi găsească un job cu un salariu mai mare sau să-şi găsească al doilea job, ca să se încadreze în noile condiţii şi să plătească ratele mai mari.

Directorul editorial al ZF, Cristian Hostiuc, şi-a axat comentariul din ediţia de luni pe un fapt o sută la sută real. Acela că în România sunt puţine familii, mai cu seamă tinere, care îşi pot cumpăra o locuinţă „cu banii jos”. Soluţia, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, este creditul bancar.

După noua creştere a IRCC-ului din ianuarie, când cel mai probabil se va atinge maximul de dobândă la creditele ipotecare/imobiliare, piaţa imobiliară va decide ce se întâmplă cu preţurile, care acum au luat o pauză de creştere.

Notam în prima parte a comentariului de ieri, din ZF, că probabil o sesizare sau mai multe au determinat vizitele neaşteptate, de marţi dimineaţă, ale inspectorilor Consiliului Concurenţei în bănci. Din ce zonă ar putea fi sesizările? De la debitori, fără îndoială, supăraţi că s-au scumpit ratele lunare ale creditelor de consum şi ipotecare. Nu este zi în care să nu auzim, în spaţiul public, derulându-se tot felul de calcule referitoare la cât au pierdut ei, anul trecut şi în acest an, fără nici cea mai mică aluzie la vinovatul real. La inflaţie, deci, impozitul cel mai dur aplicat întregii populaţii, de la copii la seniori.

Subiectul a explodat ieri după-amiază. Jurnaliştii care m-au sunat, solicitându-mi opinia în legătură investigaţiile începute în bănci de către Consiliul Concurenţei, aveau informaţii obţinute „pe surse“. Nu văzuseră un comunicat oficial. Nici eu nu am văzut. Cred însă că nu există niciun motiv care să fi determinat respectiva instituţie să se autosesizeze. Mai degrabă există o sesizare ori chiar mai multe. Şi cum, în astfel de cazuri, verificarea la faţa locului (adică în bănci) este obligatorie, era normal să fie deschis un dosar.

BNR a decis miercuri majorarea, pentru a şaptea oară în acest an, a dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%, peste aşteptările analiştilor.

Urmează cele mai dificile două trimestre - T4 şi T1 - pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC. În T1/2023 DAE ajunge la nu mai puţin de 8%, o dobândă care va fi destul de greu de plătit. Creşterea accelerată a ratelor care va urma poate fi acoperită doar printr-o majorare salarială de 20%, fără a include inflaţia.

După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR.

Începând cu primul trimestru al anului viitor, va fi primul şoc pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC, când, practic, ratele lunare se vor dubla. Cel mai important lucru va fi însă păstrarea jobului, iar salariul să nu fie redus.

ROBOR-ul, pe când nu agita piaţa creditelor, raza lui de acţiune limitându-se la împrumuturile între bănci, pe piaţa interbancară, nu era „personaj“ public. Pentru că nu interesa deloc opinia publică. Şi nici în 2010, când prin lege a primit un rol nou, acela de a participa la formarea dobânzilor la creditele acordate de bănci, nu devenise prea important. Deşi, potrivit acestui rol, dobânzile la credite, cele variabile, au început să fie calculate prin adunarea ROBOR-ului cu marja băncii.

Care suferinţe?! Aceasta-i şi întrebarea, şi mirarea! Cine citeşte reportajele din presa lumii despre avalanşele de turişti - ce au luat cu asalt staţiunile de vacanţă şi au sufocat aeroporturile - sau de consumatori - ce au urcat atât de mult cererea încât oferta, copios devansată, îşi are propriul aport la avansul inflaţiei - nu mai ştie ce să creadă şi ce să nu creadă despre suferinţele cu care „ne ameninţă“ instituţiile internaţionale. Mai cu seamă că, în vremea din urmă, s-au înmulţit vocile care susţin că inflaţia e o problemă, dar scăparea ei şi mai mult din frâu ar putea să devină o superproblemă. Banca Reglementelor Internaţionale, care nu a făcut exces de declaraţii, a ieşit la rampă zilele trecute, susţinând că şocurile inflaţioniste contaminează consumul, investiţiile şi locurile de muncă. Şi că, în consecinţă, „băncile centrale trebuie să urce dobânzile rapid şi hotărât pentru a stăpâni inflaţia“.

Băncile au ajuns să ofere dobânzi de peste 9% clienţilor cu sume mari în negocieri bilaterale. Dar ţinta BNR este ca băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să-i determine pe români să schimbe depozitele în euro în lei şi să readucă în bănci sumele ascunse sub saltea de frica inflaţiei şi a ruşilor

Plec de la următoarele două adnotări: „Înăsprirea politicii monetare de către BNR a ajutat la întărirea anticipaţiilor inflaţioniste!”

„Dinamica PIB-ului arată că economia românească a recuperat bine după pandemie!”