Arhiva de stiri pentru tagul dobanzi

BNR a majorat dobânda de referinţă la 3,75%, de trei ori mai mult decât în urmă cu un an. Dobânda Lombard, la care băncile împrumută bani de la BNR, a crescut la 4,75%.
Deşi dobânzile sunt real negative cu mult, deponenţii nu prea au alternative la depozitele bancare.
Băncile vor fi nevoite să majoreze mai mult dobânzile la depozite, pentru a nu pierde clienţi şi lichidităţi în favoarea altor bănci.
Inflaţia a fost în aprilie de 13,8%, iar în lunile următoare va creşte la 15%, dacă nu chiar mai mult.

Din cauza exploziei ROBOR-ului - creştere de peste 350% într-un an – companiile se uită după credite în euro, unde dobânzile sunt de 5 ori mai mici: băncile ar vrea să dea credite în euro pentru că la lei situaţia este tensionată – Banca Românească a ajuns să plătească o dobândă de 7,45% ca să ia lei de la Nuclearelectrica.

Am analizat ieri scenariul conform căruia ucrainenii își pierd de fapt țara pentru mai multe decenii. Nu ca urmare directă a războiului. Ci din motive economice. Și în baza unor combinații financiare. De cealaltă parte a zidului NATO, România este exact în aceeași situație. Fără a fi cunoscut în mod direct vreun război. Fără cutremure devastatoare. Fără vreo pandemie care să nu fi traversat întreg mapamondul. Dar cu guverne iresponsabile. Care duc inflația la 20%. Și dobânzile la peste 8%.

Marţi, BNR va majora din nou dobânzile, dar de data asta mai mai mult decât ar fi vrut, având în vedere tensiunile externe, însă atâta timp cât lumea îşi păstrează locul de muncă şi salariul întreg, explozia inflaţiei şi ratele mai mari la bancă pot fi plătite.

Inflaţie şi dobânzi în creştere, dar, statistic, vom avea cel mai bun an economic din istoria României.

De anul trecut, de când a reapărut inflaţia, Banca Naţională a început să schimbe politica monetară, în încercarea de a nu pierde controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat, depăşind toate aşteptările: de la o inflaţie anuală de 2-3%, în martie am ajuns la 10,15% (martie 2022/martie 2021), iar Florin Cîţu, fostul premier, anunţă că s-ar putea ca inflaţia să ajungă şi la 15% în acest an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii în România.

Într-o recentă analiză a pieţei imobiliare româneşti, accentul era pus pe noua tendinţă a dezvoltatorilor de a-şi diversifica portofoliul de locuinţe noi. Acum, lângă apartamentele construite anume ca să fie vândute populaţiei cu acces la credite ipotecare sunt proiectate blocuri întregi cu destinaţie din capul locului pentru închiriere. Motivul: a intrat în câmpul muncii o nouă generaţie, în rândurile căreia sunt mulţi tineri cu venituri mici, care nu se califică pentru credite bancare, ceea ce face să crească semnificativ numărul celor pentru care „acasă” va fi, cel puţin pentru un timp, o locuinţă închiriată.

Dobânzile cresc, dar până unde; cei care au economiile în lei vor avea un nou an de pierdere dar câştigă din stabilitatea cursului; salariile mici vor creşte; Bitdefender la New York; preţurile apartamentelor cresc dar cererea scade; când scad preţurile la energie şi gaze; ce face Digi cu 625 mil. euro şi Caritasul pieţei crypto.

După un an cu cele mai scăzute dobânzi la creditele imobiliare şi de consum – în T4 IRCC a fost de 1,08% - urmează cel puţin 2 ani de creştere a dobânzilor. Băncile ar trebui să le simuleze clienţilor cât ar fi rata lunară de plată şi IRCC dacă dobânda de referinţă la BNR creşte la 5,5%

Creşterea inflaţiei la 8% a spulberat aproape trei ani de dobândă bancară la depozitele populaţiei. România, ca de astfel toate ţările occidentale, se confruntă acum cu puternic dobânzi real negative, adică inflaţia este peste dobânda de referinţă a băncilor centrale sau la depozitele bancare.

O mare lecţie de economie o dădea, printr-un gest simbolic, Nicholas Georgescu-Roegen - personalitate prezentată în dicţionare din întreaga lume ca valoros economist american de origine română. În 1946, în condiţiile inflaţiei postbelice care lovise România, a intrat în biroul directorului băncii unde avea un credit în derulare, cu care era prieten, şi i-a dat o cutie de chibrituri, spunându-i: „Trimite-i-o casierului tău, ca să-mi achite rata, şi să oprească restul!”… Întâmplarea nu este nicidecum o hiperbolă. Frecvent, în istorie, după războaie şi după crize, efectul pervers al creşterii preţurilor de consum i-a avantajat pe cei care aveau de achitat împrumuturi la bănci, dezavantajându-i pe cei care îsi păstrau necheltuiţi banii economisiţi.