Arhiva de stiri pentru tagul diaspora

Autoritatea Electorală Permanentă cere românilor să se înscrie la votul prin corespondență sau la votul în secțiile din străinătate pentru prezidențiale. Din păcate, președintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, face, în ultimul său apel către electorat, o gafă, ca să nu spunem răspicat că îi defăimează pe românii din Diaspora.

Manifestațiile din 10 august au scos în evidență o serie întreagă de caracteristici ale frontului anti-PSD, unele dintre ele fiind grave vulnerabilități. Din perspectiva acestora, încercăm să anticipăm starea de spirit a populației la momentul alegerilor prezidențiale. O lectură atentă a ceea ce s-a întâmplat sâmbătă ne va oferi rezultate mai concludente decât ultimul sondaj de opinie efectuat de CURS.

Că politicienii promit multe în campanie și fac puține, asta se știe de cînd lumea și în toată lumea. Dacă există vreun campion în domeniu, însă, acesta are toate șansele să fie Klaus Iohannis, omul cu zero promisiuni din 2014 împlinite. De fapt, de cele mai multe aproape a uitat complet. Să ne amintim ce promitea actualul președinte despre problematica votului, mai ales cel din diaspora.

Experiența proceselor electorale recente ne demonstrează că este cât se poate de posibilă și chiar probabilă o nouă fraudă masivă în cazul alegerilor prezidențiale, care vor avea loc la sfrâșitul acestui an. Indiferent cine va fi preferatul „sistemului”. Pentru că, din nefericire, nu alegătorul ci „sistemul” se află la butoane. Poporul suveran votează în funcție de stimulii generați de „sistem”, iar „sistemul” numără în funcție de cel pe care optează să-l aibă captiv la Cotroceni pentru următorii cinci ani. Ce e de făcut?

Din ce în ce mai insistent, liderii politici – firește, în special cei de la PSD și ALDE – fac referire la o ipotetică fraudă de mari proporții la referendum și la europarlamentare. Ca și când, după efectul de buimăceală generat de rezultatul scrutinului, real sau contrafăcut și de întemnițare a lui Dragnea, se trezesc din anestezie. În aceste condiții este interesant să vedem cum ar fi dacă ar fi fost.

După exemplul lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis a suprapus un referendum, la fel de inspirat sau la fel de neinspirat, peste o rundă electorală. Și, la fel ca și Traian Băsescu, a câștigat. Pentru a doua oară, i-a ieșit și pasența cu votul din Diaspora. Care, din nou, a enervat lumea, ducând la urne electoratul intern. Acum încearcă a treia oară. După aceleași modele. Îi va ieși sau nu?

România este o țară care nu s-a grăbit niciodată cînd a fost vorba de drepturile cetățenești – un lux, la urma-urmei, nu? – astfel că atunci cînd pică în extrema cealaltă și acordă anumite drepturi cu exagerată larghețe, se nasc serioase semne de întrebare. Un asemenea semn ar trebui să apară vizavi de organizarea condițiilor pentru votul diasporei, devenită în ultimii ani un fel de nouă clasă muncitoare din comunism, adică una privilegiată, cel puțin cu ocazia alegerilor.

La deschiderea noului an școlar, bravul nostru președinte Klaus Iohannis a mai făcut două nevăzute. A încălcat din nou Constituția făcând politică în fața elevilor și profesorilor. A criticat Guvernul, parte a războiului său de gherilă, ceea ce Legea Fundamentală interzice cu desăvârșire. Politica nu se face în școli. A doua nevăzută este însă primul semnal concludent că întâiul-stătător de la Cotroceni este un personaj cu un tupeu maxim. A vorbit – și încă pe larg – despre proiectul său numit „România educată”. Proiectul de țară al președintelui. Proiectul despre care, timp de patru ani, nu s-a mai auzit nimic.

O situație extrem de ciudată în România ultimelor zile: doi generali de top din cel mai mare serviciu de informații, amîndoi în puterea vîrstei, sunt trecuți peste noapte în rezervă fără a exista cea mai măruntă motivație oficială. De fapt, informația nici măcar nu apare pe siteul SRI, ci doar pe cel al președinției, la rubrica decrete semnate de Klaus Iohannis. Un asemenea eveniment, însă, are amploarea unui seism autentic, iar lipsa explicațiilor nu face decît să agraveze lucrurile. Ori, poate, există motive temeinice pentru respectiva lipsă?