Arhiva de stiri pentru tagul credite

Pe trimestrul I al anului 2023, băncile din România au raportat un profit record, de 3,4 miliarde de lei, cu 70% mai mare decât cel realizat în perioada similară a anului trecut. Să fie acesta semnul unei explozii a creditării, o întoarcere a băncilor cu fața spre economia românească, o împlinire a nevoilor reale de finanțare din economie? Nici pe departe.

Băncile se confruntă cu o presiune teribilă pe lichiditatea în lei, aşa că dobânzile nu vor scădea, ci vor creşte şi mai mult: dacă depozitele bancare nu cresc, băncile nu au lei să finanţeze companiile. Pe partea de retail, la persoanele fizice, creditarea s-a prăbuşit.

Urmează cele mai dificile două trimestre - T4 şi T1 - pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC. În T1/2023 DAE ajunge la nu mai puţin de 8%, o dobândă care va fi destul de greu de plătit. Creşterea accelerată a ratelor care va urma poate fi acoperită doar printr-o majorare salarială de 20%, fără a include inflaţia.

Începând cu primul trimestru al anului viitor, va fi primul şoc pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC, când, practic, ratele lunare se vor dubla. Cel mai important lucru va fi însă păstrarea jobului, iar salariul să nu fie redus.

Inflaţia şi războiul din Ucraina încep să producă daune, populaţia nu mai economiseşte deloc în lei ci, dimpotrivă, mănâncă din economiile trecute, iar ca să-şi menţină cheltuielile, ia credite de la bancă, ceea ce va creşte gradul de îndatorare şi riscul asumat.

Dincolo de Facebook, Netflix, Amazon, Tesla, Elon Musk, Harvard, Miami există o realitate dură care nu se vede: Pentru că nu-şi găsesc joburi pe măsura şcolilor făcute şi cu salarii mai bune, noua generaţie de americani este nevoită să-şi vândă ovulele pentru a-şi achita datoriile făcute atunci când s-au împrumutat pentru plata taxelor şcolare.

După un an cu cele mai scăzute dobânzi la creditele imobiliare şi de consum – în T4 IRCC a fost de 1,08% - urmează cel puţin 2 ani de creştere a dobânzilor. Băncile ar trebui să le simuleze clienţilor cât ar fi rata lunară de plată şi IRCC dacă dobânda de referinţă la BNR creşte la 5,5%

Paradoxal, atât timp cât banii stau degeaba în bănci, în fonduri mutuale şi pe Bursă, generând numai creştere pe hârtie şi câştiguri care aproape niciodată nu sunt retrase şi cheltuite, economia reală, afacerile mici şi mijlocii nu au cum să-şi revină

Creşterea economică negativă din primele trei trimestre din anul trecut - pentru trimestrul IV n-au venit încă rezultatele - este efectul a trei crize intercondiţionate, a sănătăţii publice, a economiei şi a vieţii sociale, cu care ne confruntăm de aproape 11 luni. Din martie 2020, timpul, faptele, evenimentele curg reflectând în tonuri de gri efectele crizei.

Noul Guvern ieșit din spuma mării ne informează că bugetul va fi gata abia în ianuarie. Atunci va fi probabil trecut pe repede înainte prin Parlament. Conform unei vechi și nenorocite cutume. Și asta se întâmplă în ciuda faptului că Florin Cîțu, în fosta lui calitate de premier desemnat, a anunțat că lucrează pe brânci la buget. Și că acesta a putea fi ajustat fără probleme, imediat după finalizarea negocierilor coaliției și instalarea noului Guvern. Nu a fost să fie. Cred că Executivul nu vrea să ne strice sărbătorile de iarnă.

În singurul stat european în care, în absența tabletelor și a școlilor salubre, o bună parte dintre copii vor învăța prin telepatie, ministrul Turismului minte de îngheață apele, anunțând o creștere în acest an. Când statistic se înregistrează o scădere de aproape 50%. În același stat, ministrul Finanțelor ne asigură că vom asista la o creștere spectaculoasă a economiei, când în realitate toate instituțiile specializate, interne și externe, ne avertizează că România se prăbușește sub povara crizei și a relei guvernări. Este statul european în care un prim-ministru își permite să ridice în slăvi marile investiții pe care Guvernul le face. În realitate, sunt cele mai mici investiții de pe continent. Și este doar începutul unei povești în care gardul de la Palatul Victoria e vopsit înșelător.

Una dintre temele ce a ţinut capul de afiş pe agenda summitului Ziarului Financiar - ZF Bankers 2020“ - a fost costul creditării. La „pachet“ cu cerinţa ca Banca Naţională să reducă în continuare rata dobânzii de politică monetară. De altfel, aceste cerinţe sunt prezente în mai toate dezbaterile pe teme economice din spaţiul nostru public. Şi în comentariile criticilor BNR.

Pentru bănci, adevărata criză începe de la 1 ianuarie, când expiră moratoriul de amânare a plăţii ratelor, iar guvernul va avea bani mai puţini să susţină economia: Atunci se va vedea cu adevărat cum stau firmele, cine mai are business, ce angajaţi mai au de lucru şi cine poate plăti creditele luate.

Am avut și noi sparanghel. Verde și galben. Și încă mai avem. Dar nu se știe pentru cât timp. Pentru că îl culegem din altă parte. Și nu este sparanghel autohton. Este sparanghel german. Pe măsură ce culegem mai mult sparanghel german vom culege tot mai puțin sparanghel românesc. E o lege implacabilă a vaselor comunicante. Așa că mergem la market și cumpărăm sparanghel german. Din ce în ce mai mult.