Arhiva de stiri pentru tagul constitutie

Un studiu publicat la cumpana anilor 2021-2022, dar si la o cumpana a istoriei Romaniei, de doamna avocat Silvia Uscov, readuce in atentie nu doar problema asa numitului Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV), prin care UE discrimineaza Romania si o priveaza de drepturile sale in cadrul ordinii comunitare europene, ci mai ales faptul ca acest instrument juridic a expirat, deci a ramas fara justificare legala, inca de la 1 ianuarie 2010. Solida sub aspectul fundamentarii juridice, practic imposibil de contestat din perspectiva stiintei dreptului, lucrarea la care ne referim pune pe langa problema raporturilor dintre Romania si UE, pe aceea a raportului dintre statul roman si conducatorii sai. Cum poate fi explicat faptul ca timp de doisprezece ani – repetam, doisprezece ani – guvernul roman a refuzat sa apere tara impotriva incalcarii tratatului de aderare la UE si a permis sa ni se aplice un regim ilegal? Mirosul tradarii pluteste in aer si chipul lui Iuda ranjeste din palatul Victoria, ca si din palatul Cotroceni.

Sunt toate șansele ca răspunsul la această întrebare să fie afirmativ. Zilele trecute, Iulia Scântei, din ditamai poziția de președinte al Comsiei juridice a Senatului României, s-a pronunțat în favoarea recentului abuz al Curții de Justiție a Uniunii Europene, care solicită cu pumnul în masă ca deciziile CCR să nu fie obligatorii pentru judecători și procurori. Cu alte cuvinte, Constituția acestei țări ar urma să fie aruncată la gunoi. Simpla afirmație de acest fel a unui senator PNL, care conduce una dintre cele mai importate comisii din Parlamentul României, este explozivă. Și ar trebui să stârnească o adevărată furtună în partid. Numai că lucrurile nu se opresc aici. Sunt mult mai grave. Iulia Scântei ar urma să devină – ce credeți? – ditamai judecătorul CCR.

CCR a reacționat la decizia CJUE prin care judecătorilor români li se acorda permisiunea de a nu mai ține seama de Constituția României atunci când apreciază că interpretarea ei, dată de instanța națională de contencios constituțional, este contrară intereselor UE, printr-un comunicat în care a precizat că: i. situațiile la care se referă CJUE nu au făcut obiectul deciziilor CCR; ii. respectiva decizie a CJUE rămâne inaplicabilă până când românii vor decide modificarea actualei lor Constituții în sensul cedării dreptului de a stabili ordinea constituțională a statului român către foruri din afara României (adică vor renunța la a mai avea un stat al lor).

Rămâne un mister de ce Klaus Iohannis, care de Ziua României nu a convocat nicio sesiune solemnă în Parlament, se bâțâie pe neașteptate într-o altă sesiune solemnă. Cea consacrată împlinirii a 30 de ani de la adoptarea prin referendum a Constituției. Aniversarea cade pe 8 decembrie, adică mâine. Dar adunarea solemnă a fost în avans. Adică luni. Nu încurcarea datelor e gravă. Ci faptul că nimeni nu pare conștient de viciile acestei Constituții și de necesitatea schimbării ei din temelii.

Democrația are accepțiuni normative. Cel mai des se invocă „democrația ca formă de viață” (John Dewey, Ethic of Democracy, 1898), care semnalează două adevăruri: pe de o parte, democrația nu se reduce la alegeri periodice și, pe de altă parte, ea presupune morala respectării celuilalt. Dacă aceste adevăruri nu contează, atunci se ajunge la „democrații de castă” sau „dictatoriale” – oricât de paradoxal sună.

În acest moment sunt întrunite condițiile legale pentru declanșarea procedurii de sesizare la CCR a unui conflict constituțional între Guvern și Parlament, iar motivul este secretomania executivului vizavi de pandemie și de tot ceea ce a presupus acțiunea politico-administrativă. Rămîne doar întrebarea care dintre cei îndreptățiți să facă demersul (președinții Camerelor, al CSM etc) va avea curajul ruperii pisicii.

În încrâncenarea sa de a-l instala premier pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, președintele Klaus Iohannis recurge la o ultimă șmecherie. Flexibilizează Constituția. Și o să explic în cele ce urmează de ce. Dar până atunci mă grăbesc să subliniez faptul că am avut dreptate. Cel puțin parțial. Ciucă și ai lui nu s-au lăsat încă prinși în ambuscadă. Ciucă și ai lui recurg la strategia de rezervă. Care flexibilizează Constituția.

Alegerile anticipate pe care le visează PSD sunt imposibil de realizat în perioada care urmează nu din motive subiective – opoziția aleșilor etc – ci din motive pur tehnice: nu există legislație și bani. Pentru că asigurarea fondurilor pentru alegeri e o procedură specială, care trebuie să aibă acoperire legală. Iar în prezent, ea lipsește.

Ieri, 2 octombrie 2021, demonstrațiile masive din București (Piața Victoriei, Piața Universității și Cotroceni), precum și din alte orașe ale României, nu au fost decât o repetiție pentru ceea ce urmează. S-au verificat soluțiile de mobilizare, vulnerabilitățile, modalitățile de solidarizare cu organele de ordine, pericolul ciocnirii orgoliilor personale, infrastructura tehnică, riscul provocărilor și căile de contracarare a diversiunilor, perversiunea mass mediei (în special a televiziunilor și, cu precădere trădarea poporului de către televiziunea publică) etc.

Este exclus ca PSD să nu știe ceea ce știu și eu. Pur și simplu citind Constituția României. Dar Marcel Ciolacu e decis să ignore un fapt cât se poate de clar. Și anume că președintele Klaus Iohannis nu poate fi constrâns sub nicio formă să declanșeze, prin dizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate. Iar din această perspectivă, pe care o voi demonstra mai jos, apare absolut firească întrebarea cum se face că, în aceste condiții, președintele PSD ne vântură pe sub nas ideea anticipatelor.

A început să funcționeze, pentru moment netransparent, alianța PNL-PSD. Pentru cine știe să descifreze secretele de la vârful politicii de la București. Iar primul rezultat previzibil este amânarea dezbaterii și votării moțiunii de cenzură pentru data de 1 octombrie. Cruciți-vă! De mai multe ori! Și am toate motivele să vă îndemn să faceți acest lucru odată cu mine.

Cu ceva timp in urmă, Iohannis declara: “m-am săturat de atâția penali și infractori în vârful politicii românești”. Pentru afirmatia asta, a fost amendat de CNCD. Curtea de Apel Bucuresti l-a iertat de amendă. A considerat că e vorba de un fel de alintare politică.

Și beznă se făcu! Bezna minții. Fără a se consulta cu nimeni, Klaus Iohannis a decis în numele României ca statul nostru să primească un contingent de cetățeni afgani. Președintele a șutat înainte. CSAT abia urmează să se întrunească. Probabil ca să aprobe. Iar Parlamentul nu a fost întrebat. Și, în plus, e încălcată Constituția.

Agitatul domn avocat care păstorește, vremelnic, Justiția din România a luat-o rău în barbă. CCR i-a făcut KO propunerea legislativă de modificare a legii prin care puteau promova la DIICOT și DNA procurori cu doar 7 ani vechime. Adică, doar 4 dacă este să scădem cei doi ani de INM plus anul de stagiatură. Ceea ce, desigur, mulți dintre magistrați nu vedeau cu ochi buni. Nici Înalta Curte, nici CSM-ul. Dar Stelică și ai lui rezistă! Și planurile lor la fel. La CCR a fost 5 la 3, așa se aude. Adică, majoritatea care a considerat că ceea ce vrea ministrul Justiției nu se pupă cu ceea ce ar trebui să se numească profesionist cu experiența necesară pentru a lucra la două structuri specializate, cum sunt DIICOT și DNA.