Arhiva de stiri pentru tagul Bogdan Aurescu

Multă lume se întreabă ce a fumat europarlamentarul liberal Rareș Bogdan înainte de celebra emisiune, în care a stârnit jihadul împotriva lui Bogdan Aurescu, ”ăla Mic cu trabucul mare”?

Fostul premier Adrian Năstase, considerat un mentor al ministrului de externe Bogdan Aurescu, aruncă pe piață o bombă care ar putea explica marele scandal amorsat zilele trecute în PNL: Aurescu își pregătește o carieră politică și a început să frecventeze ședințele de la partid. Întrebare: Iohannis pregătește noul Ciucă?

Rareș Bogdan suferă de mari frustrări. Și în plus îi servește mingea la fileu lui Vladimir Putin. Este, cu alte cuvinte, putinist. Așa că nu trebuie băgat în seamă. În esență, cam asta a fost reacția lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației de la București, pe care europarlamentarul îl acuzase cum că lucrează împotriva interesului național. Precizând totodată că nu a fost opțiunea PNL și că ar trebui demis din poziția de ministru de Externe. Și astfel s-a declanșat un război de toată frumusețea în interiorul PNL.

Autoritățile de la București au datoria ca neîntârziat să pronunțe un ultimatum la adresa Ucrainei. Cu alte cuvinte, să avertizăm Kievul că, dacă nu se conformează de îndată solicitărilor de la București privind sistarea lucrărilor de adâncire a șenelului pe calea fluvială Bâstroe, România va aplica un set întreg de sancțiuni împotriva Ucrainei. Tot ce mai este necesar e să îi notificăm în legătură cu această situație chiar astăzi pe partenerii noștri euroatlantici. În caz că nu am făcut acest lucru deja.

Ucraina atacă în forță. Atacă România. Și deschide o nouă linie de front. Pe Canalul Bâstroe. În privința căruia oficialii statului român ridică din umeri. Nu sunt capabili nici măcar să ne spună dacă partea ucraineană a început sau nu dragările pe cei 111 de kilometri ai Canalului Bâstroe și ai Brațului Chilia. În mod straniu, primim însă vești de la Uniunea Europeană.

„Ziua în care România a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi din platoul continental al Mării Negre”. Iată titlul cu care un cotidian central mai lansează o minciună sub forma unei jumătăți de adevăr încorporată într-o odă dedicată actualului ministru de externe, Bogdan Aurescu. Acesta este creditat pentru meritul exclusiv de a fi mărit teritoriul României cu suprafața amintită, după decenii de sforțări zadarnice ale generațiilor de diplomați care i-au precedat, învingând Ucraina în „luptă dreaptă” la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Președintele României, Klaus Iohannis, se ia la întrecere cu el însuși. În materie de angajamente neonorate. De ținte ratate. Ieri am aflat de pildă că nu mai există nicio speranță, nici cea mai mică, de a accede cândva pe parcursul acestui an în spațiul de liberă circulație Schengen. Acest obiectiv de țară cât se poate de legitim, în loc să se apropie, se îndepărtează din ce în ce mai mult. Angajamentele autorităților de la București sunt apă de ploaie.

PNL își coboară imaginea, dramatic și vertiginos, în ochii electoratului prin ceea ce am putea numi criza capetelor neretezate, o bombă cu ceas care mai devreme sau mai tîrziu va exploda, iar impactul electoral e greu de cuantificat. Refuzul liberalilor de a tăia măcar cînd și cînd un cap și de a da un pic drumul supapei nemulțumirilor populare într-un moment economico-social extrem de dificil va costa scump, în opinia noastră. S-a adunat deja o listă consistentă de miniștri liberali care trebuiau să demisioneze sau să fie demiși urgent, dar nu sunt semne că îi mai pasă cuiva de viitorul PNL. Bomba ticăie.

Forumul Economic Mondial de la Davos din anul acesta începe sub sloganul “cooperare, într-o lume fragmentată.” Vor fi peste două mii de participanți, dintre care trei sute de lideri politici, printre care și doi români: Maia Sandu și Bogdan Aurescu.

Are loc un summit neobișnuit. La 3 februarie. Un summit Polonia-UE. Nu la Bruxelles, cum era de așteptat, ci la Kiev. Și nu cu toți șefii de state. Piesa care urmează să se joace se va desfășura doar între Volodimir Zelenski, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Charles Michel, președintele Consiliului European. Iar pe ordinea de zi sunt până una alta trei puncte. Pe noi ne interesează în mod special unul dintre ele: cum se încadrează Ucraina în programul de aderare. Și veți afla de ce.

Am sentimentul că nu ne-am săturat. Nu ne-am săturat să ne lăsăm manipulați. Iar ultima mișcare de manipulare exercitată de mai marii Europei este legată de exercitarea dreptului de veto, care până acum a guvernat toate relațiile și toate deciziile dintre partenerii UE. Dreptul de veto vine la pachet cu regula unanimității. În absența unanimității, nu se poate lua nicio decizie. Veto-ul este o armă letală, la dispoziția nu numai a statelor puternice, ci și a statelor mai slabe. Ce înseamnă exercitarea și respectiv pierderea acestui drept pentru România?

Miniștrii de Externe din statele NATO au o importantă reuniune la București. Nu este clar dacă au ales Capitala României ca un semn al importanței pe care o acordă poziției noastre geostrategice sau dacă pur și simplu ne-a venit rândul în urma obișnuitei rotațiii. Dar, cu certitudine, este pentru a doua oară în istoria recentă, când la București ar putea să se ia o decizie istorică. Fie în sensul lărgirii NATO, fie pentru blocarea unei decizii importante în aceste sens. Cheia este Ungaria.