Arhiva de stiri pentru tagul BNR

După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă.

Directorul editorial al ZF, Cristian Hostiuc, şi-a axat comentariul din ediţia de luni pe un fapt o sută la sută real. Acela că în România sunt puţine familii, mai cu seamă tinere, care îşi pot cumpăra o locuinţă „cu banii jos”. Soluţia, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, este creditul bancar.

La conferinţa de presă de luni, de la Banca Centrală, întrebările jurnaliştilor au trecut deseori dincolo de sfera problematicii strict bancare. Au fost puse în discuţie teme din prim-planul dezbaterilor publice, cum sunt facturile la energie, pensiile, salariile bugetarilor, deficitele, consolidarea fiscală. N-a fost o premieră. De regulă, analizele pe care guvernatorul Mugur Isărescu le prezintă în astfel de ocazii sunt strâns legate de contextul larg al realităţilor interne şi externe, aşa că de fiecare dată sunt urmate de întrebări din toate domeniile economico-sociale. De această dată însă accentele au fost mai puternice iar îngrijorările mai mari.

Întrebat de creşterea dobânzilor şi efectul asupra celor care au luat credite, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a răspuns luni, acum o săptămână: Nimeni nu şi-a luat în România credit cu pistolul la tâmplă.

Notam în prima parte a comentariului de ieri, din ZF, că probabil o sesizare sau mai multe au determinat vizitele neaşteptate, de marţi dimineaţă, ale inspectorilor Consiliului Concurenţei în bănci. Din ce zonă ar putea fi sesizările? De la debitori, fără îndoială, supăraţi că s-au scumpit ratele lunare ale creditelor de consum şi ipotecare. Nu este zi în care să nu auzim, în spaţiul public, derulându-se tot felul de calcule referitoare la cât au pierdut ei, anul trecut şi în acest an, fără nici cea mai mică aluzie la vinovatul real. La inflaţie, deci, impozitul cel mai dur aplicat întregii populaţii, de la copii la seniori.

În spaţiul public e adjudecată, în mare măsură, ideea că am convieţui cu o inflaţie galopantă. Aşa indică rata anualizată din septembrie, comunicată de Statistică, a cărei cotă - 15,88 la sută! - este cea mai înaltă din ianuarie 2021, de când un şoc inflaţionist a lovit România, odată cu lumea întreagă. E drept că, potrivit celei mai recente definiţii, o rată a creşterii preţurilor de consum de peste 8 - 10 la sută este socotită galopantă.

Dezordinii preţurilor de consum, povară pe care o ducem în spinare de aproape doi ani, i s-au pus cam multe diagnostice, pe măsură ce tot mai numeroşi diagnosticieni s-au încumetat să-i descifreze cauzele si simptomele. Nu sunt deloc puţini cei care gândesc că noi suportăm cea mai incontrolabilă inflaţie din Europa. Fals total! Pentru că - dacă restrângem analiza comparativă a dinamicii inflaţiei la nivelul regiunii noastre - vom constata că deţinem poziţii net superioare faţă de Bulgaria, Cehia, Polonia şi Ungaria. Iar dacă ne comparăm cu zona euro, vom vedea că diferenţa dintre media preţurilor în cele 19 ţări din această zonă şi cea din România, cu câteva puncte procentuale în defavoarea noastră, are o explicaţie logică.

BNR a decis miercuri majorarea, pentru a şaptea oară în acest an, a dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%, peste aşteptările analiştilor.

Azi, la Banca Naţională, se va desfăşura cea de-a 14-a şedinţă de politică monetară de când societatea românească înfruntă povara celui de-al şaselea ciclu inflaţionist de după decembrie 1989. O inflaţie de import, în proporţie de 80 la sută, plus o determinare internă de 20 la sută provocată de şocul trecerii dezordonate la liberalizarea preţurilor la gaze naturale şi la energie electrică.

Băncile se confruntă cu o presiune teribilă pe lichiditatea în lei, aşa că dobânzile nu vor scădea, ci vor creşte şi mai mult: dacă depozitele bancare nu cresc, băncile nu au lei să finanţeze companiile. Pe partea de retail, la persoanele fizice, creditarea s-a prăbuşit.

Afacerile din toată lumea sunt în pericol! De luni bune, recesiunea e tot mai prezentă în dezbaterile publice. O idee bântuie planeta: că producţia şi consumul, locurile de muncă, veniturile şi cheltuielile, fluxurile de capital, planurile de business, finanţările, datoriile, activitatea economică globală în general vor fi grav lovite. Cele mai mari ameninţări - inflaţie plus recesiuni de durată - înnegresc perspectivele pentru ultima parte anului în curs şi pentru primul trimestru al anului viitor.

Am citit această poveste „pe reţele“: că BNR n-ar avea motiv să adune, în propria traistă cu merite, partea sa de aport la PIB-ul real din trimestrul II, cu un ritm de creştere mai bun decât al Germaniei, Finlandei, Suediei, Danemarcei, Belgiei şi al altor ţări mai bine cotate în topurile economice, pentru că situarea pe locul şase din UE o datorăm… inflaţiei. Pentru că preţurile noastre, care galopează cu mai multă vigoare decât ale lor, înmulţite cu bunurile şi serviciile produse în ţară, ar face ca PIB-ul nostru doar să pară „vitezoman“. Fără să fie şi în realitate.