Arhiva de stiri pentru tagul berlin

Ceea ce era de așteptat, bine ticluit și bine programat de către factorul intern și factorul extern, s-a întâmplat. La capătul unei campanii electorale practic inexistente, Klaus Iohannis s-a clasat detașat pe locul I. Plasându-și favorita pentru finala ce urmează să aibă loc peste două săptămâni pe locul secund. Din nou, se poate pune întrebarea ce va fi următorii cinci ani acest Klaus Iohannis. Președinte al României, guvernator al României sau un simplu vasal? Și voi încerca să răspund.

Această sesiune electorală națională nu este despre un nou mandat prezidențial. Este despre un guvernator. Pus în această poziție de Germania, la capătul unui simulacru de alegeri democratice. Dar de ce Germania își pune guvernator în România și nu Washingtonul, care este cel mai important aliat militar și geopolitic al țării noastre? Cum se face că Statele Unite au pierdut competiția în fața Berlinului?

Se va întâmpla în câteva zile. La capătul unei sesiuni electorale naționale. Klaus Iohannis va fi reales. Oficial, în calitate de președinte al României. Și va primi acest mandat de la popor. Tot oficial. În realitate, a fost desemnat. guvernator peste România. În numele Germaniei. De ce guvernator și nu președinte?

Care ar putea fi interesul lui Donald Trump de a se întâlni cu Klaus Iohannis, încălcând toate protocoalele practicate între state, cu numai două săptâmâni înainte de declanșarea campaniei electorale pentru alegerile din România? De ce ar face asta? Ce teme de interes legate de România ar presa Casa Albă? Dacă am putea răspunde corect la asemenea întrebări, am fi în măsură să cântărim cu o unitate corectă de măsură greutatea acestei vizite.

Tratatul de la Aachen, semnat marți trei ceasuri rele între cancelarul Germaniei, înainte ca acesta să-și facă bagajele, și un președinte al Franței decăzut în sondaje, prevede între altele crearea unei puternice armate comune. În ce scop? În scopul comunicat cât se poate de explicit de a se apăra de Rusia, de China și de Statele Unite. Hopa! Ce se va întâmpla în aceste condiții cu NATO? Cum va reacționa în fața unui asemenea afront Washingtonul? Care sunt efectele asupra aliaților Statelor Unite din Europa Centrală și de Sud-Est?

Gluma se îngroașă. Petro Poroșenko, alertat de agresiunea militară rusă din strâmtoarea Kerci, dar și de duplicitatea statelor NATO, care doar vorbesc, dar nu acționează, a decretat, pentru prima dată de la destrămarea Uniunii Sovietice, legea marțială. Aceasta îi dă puteri sporite și echivalează cu declararea stării de război. La rândul său, Putin, încurajat de răspunsurile anemice ale Occidentului, face și nici măcar nu mai tace. Există însă nuanțe semnificative în ceea ce privește tipurile de reacție ale diverselor state.

După ce a fost cultivat de către sistem ca o pajură nemţească, Klaus Iohannis a ajuns sa fie molfăit în botul lui Patrocle ca o răţuşcă de baie din raionul de chinezării. Piuie doar printr-o găurică atunci când este strânsă, încât ne minunăm de metamorfozarea din pasăre de pradă intr-o jucărie. România, probabil lăsată de către administraţia lui Obama în arendă nemţească, trebuia să creeze în cel mai scurt timp un preşedinte care să satisfacă atât cerinţele Berlinului cât şi pe cele interne ale unei populaţii din ce în ce mai scârbite de lumea politică.

Președintele Statelor Unite i-a lăsat literalmente cu gura căscată pe cei mai puternici aliați. Faimosul grup G7 a fost făcut praf și pulbere. Iar introducerea taxelor vamale pentru oțel și aluminiu este doar un simpu preludiu. Sub ochii noștri, se schimbă polii de putere ai lumii. Și urmează să vedem dacă asta se întâmplă într-un sens pozitiv sau negativ.

Seamănă teribil de mult cu un al pact. Mai vechi. Cu Pactul Ribbentrop-Molotov. Prin care a fost împărțită Europa. Cu forța. Ei bine, și acum Europa a fost împărțită. De către aceeași actori ai scenei internaționale. Rusia și Germania. Numai că împărțeala s-a făcut exclusiv în plan economic. Nu și teritorial. Nu încă.