Nevoia de Chivu

Dincolo de speculatii, un lucru e insa cert: disparitia lui Mutu si a lui Tamas ridica la cote ingrijoratoare, chiar dramatice,  lipsa unui lider la “nationala”. Tocmai pentru ca Piturca incearca s-o ordoneze din mers, primenind-o fara a neglija rezultatele, echipa care a utilizat 7 debutanti in “amicalul” cu San Marino resimte absenta acelui jucator capabil prin personalitatea lui s-o dirijeze pe teren si s-o conduca in vestiar. A capitanului pe care coechipierii sa-l asculte, sa-l urmeze si  sa-l ia drept exemplu.

Acesta ar putea fi Rat, Marica sau D. Goian. Mai exista variante demne de atentie, dar recomandabil ar fi, in opinia mea, ca banderola sa ajunga iar la Chivu, cu conditia ca el sa-si schimbe hotararea de a se retrage. Sigur, nici o echipa, cu atat mai putin reprezentativa unei tari, nu sta intr-un singur om, indiferent de valoarea lui. Dupa cum adevarat e si ca dragoste cu sila nu se face. Ca atare, am luat act de decizia lui Chivu si am respectat-o la vremea ei.

Mai departe, presupun insa, ori macar sper, ca fundasul lui Inter, castigatoarea 2010 a Ligii Campionilor, poate fi determinat  sa se intoarca. Asta depinde, fireste, si de pozitia lui Piturca.

Din cate am inteles, Chivu considera ca eventuala lui revenire s-ar interpreta ca un afront adus lui Razvan Lucescu, in  mandatul caruia s-a retras, desi colaborarea dintre ei a decurs cordial.

Cititi intreg editorialul pe Gazeta Sporturilor