Virusul chinez - ar fi un moment bun să ne panicăm?

În 2006, un raport realizat de Institutul Lowy pentru Politici Internaţionale din Australia avertiza că o epidemie de gripă de mare amploare ar putea provoca moartea a 140 de milioane de oameni şi ar costa economia mondială circa 4.400 de miliarde de dolari. „În cazul scenariului «ultra», efectul ar fi moartea a circa 142,2 milioane de persoane, izbucnirea unei grave crize economice mondiale şi scăderea cu circa 50 la sută a economiilor ţărilor în curs de dezvoltare”, sublinia documentul. China, India şi Indonezia s-ar confrunta cu cel mai mare număr de victime atât în cazul scenariului „ultra”, cât şi în cazul unei epidemii „uşoare”, cu toate că ţările mai puţin dezvoltate ar avea, împreună, un număr mai mare de victime, între 330.000 şi 33 de milioane.

Cu doar un an înainte, alți specialiști reputați atrăgeau atenția că o pandemie de gripă aviară ar putea avea reprecusiuni asupra economiei mondiale comparabile cu cele ale marii crize din anii 1930.
Efectul ar fi devastator în special în cazul industriilor aeriană şi turistică, provocând un număr-record de falimente în toate sectoarele economiei şi ruinând companiile de asigurări, apreciau analiştii grupului financiar BMO Nesbitt Burns.

Caz concret: încă din 2003, bunăoară, se vorbea în România despre iminenta scumpire a computerelor – după ce penumonia atipică(SRAS) afectase China – pe motiv că multe componente electronice se fabricau acolo, iar producția era afectată de îmbolnăvirea angajaților.

Impactul economic poate fi catastrofal, dar tot moartea sperie cel mai tare.

În 2013, aceeași China a produs deranj mare la nivel mondial după ce savanții chinezi anunțaseră că au creat într-un laborator un virus hibrid al gripei aviare, amestecând genele gripei aviare H5N1 şi pandemiei H1N1, care avea potenţialul de a suferi mutaţii, fiind capabil să contamineze oamenii.

Savanți din toată lumea, de la universități de prestigiu punctau pe atunci un aspect extrem de important, acela că în laboratoare din China, și nu numai, se creează virusuri în mod artificial în numele unor cercetări care nu se prea justifică, dar generează riscuri imense.
Pentru că de prea multe ori, spuneau ei, s-au înregistrat scurgeri de virusuri din asemenea laboratoare ca să nu se ridice și mai multe semne de întrebare vizavi de oportunitatea respectivelor cercetări.
Panica s-a răspîndit atunci atît de puternic încît a fost nevoie, cîteva zile mai tîrziu, de intervenția unui laureat al Nobelului pentru Medicină, Peter Doherty, care a criticat „scenariile catastrofice” ce anunţau un nou virus gripal susceptibil să provoace moartea a milioane de persoane în lume, afirmând că oamenii de ştiinţă sunt în prezent mai bine înarmaţi pentru a răspunde pandemiilor.
Potrivit biologului australian specialist în imunologie, un nou virus cu grad ridicat de mortalitate şi foarte contagios ar putea să apară, dar fără să aibă consecinţele „gripei spaniole” din 1918.
„Când se vorbeşte de pandemii, se evocă întotdeauna aceste scenarii catastrofice, au succes la televizor, şi se scriu numeroase cărţi despre aceste infecţii teribile care ne vor ucide”, a ironizat el. „Dar eu cred că vom ieşi mai bine din aceasta decât din majoritatea pandemiilor” produse în trecut, a mai spus specialistul.
În 2003, a fost nevoie de trei luni pentru a analiza tulpina ce a stat la originea epidemiei de SRAS (Sindromul Respirator Acut Sever), care a provocat moartea a peste 800 de persoane în China, declanşând o alertă sanitară la scară mondială.
În prezent, ar fi suficiente câteva zile, mai spunea Doherty. „Suntem extrem de buni în diagnosticul viral, viteză de detectare şi astfel de lucruri, mult mai buni decât în trecut, prin urmare nu cred că o pandemie ne-ar putea decima”, conchidea savantul.

Vestea bună e că din 2013, de cînd ne liniștea Doherty, e probabil că știința a evoluat încă și mai mult.
O veste și mai bună, însă, e că de asemenea epidemii se ocupă alții, nu românii.

Pentru că la acest capitol, suntem praf.
Nu sunt decît cîțiva ani de cînd un distins ministru calcula indignat cîte festivaluri Shakespeare s-ar putea organiza din banii alocați prevenirii HIV.
O epidemie de gripă care ar afecta în acest moment România și ar conduce la necesitatea internării a cca.10.000 de pacienți concomitent ar pune la pămînt sistemul.
Bolile infecțioase se tratează, ca regulă, în unități dedicate, pentru a evita riscul contaminării altor bolnavi.
Doar două asemenea spitale avem în București pentru cca.4 milioane de locuitori și flotanți, plus alte cîteva în județe. În rest, doar secții în cadrul altor spitale, cu dotări deficitare și medici de profil insuficienți. Medicamentele și vaccinurile sunt și ele puține, anual apar la noi pe piață crize de vaccinuri chiar pentru gripele obișnuite. Nu e cazul să mai amintim penibila măsură a guvernanților de a militariza Institutul Cantacuzino în ideea eficientizării acestuia.
Și nici nu e cazul, de asemenea, să ne mai mirăm de toate astea, atît timp cît tragedia Colectiv a închis, cu mîna ministrului Vlad Voiculescu, singurul spital din București pentru arși, iar cazurile mai grave le expediem cu elicopterul în alte state mai dezvoltate, precum Bulgaria(!!).

În aprilie 1944, bucureștenii îngroziți de bombardierele americane se rugau ”Du-i, Doamne, la Ploiești”, altă țintă predilectă a aviației. Cam egoistă rugăciunea, dar pragmatică.
Nu ne rămîne decît să ne rugăm și noi în cazul virusului chinez: ”Du-l, Doamne, la alții, mai bine pregătiți pentru el!”. (Bogdan Tiberiu Iacob – material realizat cu sprijinul informațiilor Mediafax)