Reteaua Corect
Tesu Solomovici

Un recurs, o rectificare, un regret

Cinci ani dupa aparitia mult controversatei mele carti despre maresalul Ion Antonescu, am solicitat Comitetului Director al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania o discutie lamuritoare. Liderii evrei, aproape in unanimitate, au apreciat ca pagubitoare aparitia acestei carti. Si m-au amendat. Nici macar prefata inteligenta a acad. Razvan Theodorescu si nici cuvintele de lauda ale academicienilor Dinu C. Giurescu si Dan Berindei, nu mi-au fost de folos.

Am dorit ca lucrarea mea sa fie un izvor de informatii corecte care sa raspunda intrebarilor puse, in special, de tinerii cititori, nicidecum lauda conducatorului vinovat de moartea a circa 350.000 de evrei basarabeni, bucovineni, transnistrieni, ucrainieni, si din Vechiul Regat, si de moartea a peste 650.000 de ostasi si ofiteri romani impinsi sa treaca peste Bug si sa lupte pana in stepele Caucazului si Stalingradului. Dl Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, mi-a reproșat, intre altele, coperta cartii. O fotografie frumoasa, reprezentand imaginea eroica a maresalului, - ceea ce induce in eroare pe multi. Acestia îsi inchipuie altceva decat a intentionat biografia mea. Am gresit cu aceasta copertă. Si nu e singul lucru pe care il regret vizavi de aceasta carte.   

Imediat după aparitia cartii, am incercat sa demolez opiniile conform carora  ar fi vorba de un exercitiu laudativ. Conducatorul roman isi meritase pe deplin condamnarea si executarea, pentru crimele savarsite impotriva romanilor si evreilor deopotriva. Nu m-am simtit bine cand numele meu si cartea au fost folosite in scopuri netrebnice.       

Am fost acuzat de negationism, ba ca l-as fi elogiat pe Antonescu, ba ca as fi spus ca i s-ar cuveni maresalului o statuie in centrul Tel Avivului pentru ca i-a salvat pe evreii din Romania. Un amestec de minciuni, inventii si calomnii cultivate cu sarg de rauvoitori. Am crezut intotdeauna ca ceea ce e scris negru pe alb, - carțile - sunt dovada absoluta a crezului și gandirii unui scriitor de istorie. Cartile mele, „Romania Iudaica”, „Istoria evreilor din Romania”, „Istoria Holocaustului din Romania”, „Istoria Antisemitismului. Pogromurile din Dorohoi, Bucuresti si Iasi”, „Mircea Eliade si Evreii” si „Ce i-a spus evreul N. Steinhardt calugarului crestin N. Steinhardt si viceversa” si „Maresalul Ion Antonescu. O biografie”- oglindesc cu acuitate diferite aspecte ale istoriei tribului evreo-roman. Exista in aceste pagini o larga dezbatere  despre existenta si coexistenta cu lumea romaneasca, coexistenta care la un moment dat a fost fracturata de aparitia extremismului nationalist si a maresalului Ion Antonescu. Acuzația ca as fi scris o carte laudativa, ca-l disculp pe maresalul Ion Antonescu  e absurda, grotesca, de neconceput. Sunt un supraviețuitor al Holocaustului, copilaria mi-a fost furata de maresalul Antonescu, am trait privatiunile si spaimele provocate de regimul antonescian, tatal meu a fost luat vreme de patru ani intr-un lagar de concentrare, am trait aproape un an ascuns intr-un beci intunecos (amenințat cu deportarea in Transnistria), mulți membrii ai familiei mele au disparut in Transnistria. Eu nu pot uita si nu pot ierta.    

Am scris cartea despre Antonescu nu pentru cititorii evrei, acestia il stiu bine pe Antonescu, dictatorul care a inventat Transnistria transformată intr-un imens cimitir evreiesc, cel care prin legile si masurile luate a provocat multă jale pe „ulita evreiasca”. Cartea este destinată romanilor, mai ales generațiilor tinere care continua sa-l considere pe Antonescu un „erou al neamului”, si aceasta din cauza lipsei de informatie. Am prezentat primii 58 de ani ai vietii lui Antonescu, pana in 4 septembrie 1940, cand l-a alungat pe regele Carol al II-lea si a cucerit puterea, asa cum reiese din documente. Adică un militar cinstit, necorupt, iubitor de tara. Sa nu uitam ca pana la 4 septembrie 1940, in viata lui Antonescu s-au petrecut multe, a fost comandant de regiment, a condus armate in primul razboi mondial si a cucerit „Budapesta rosie”, a stat in fruntea Scolii de ofiteri, a fost diplomat la Paris si Londra, a fost ministru si a scris carți de istorie a Romaniei. Nu sunt cunoscute acte de antisemitism din aceasta indelungata perioada de viata care sa-i fie atribuite lui Antonescu. Acum inteleg in ce capcană am cazut: prezentand aceasta lunga perioada din viata lui Antonescu dau impresia ca scriu cu admiratie. Dar nu asta am urmarit. 

O mutatie mentala esentială s-a petrecut cu generalul Ion Antonescu dupa cucerirea puterii. Antisemitismul sau, (latent), irupe enorm dezvaluind un conducător intunecat de ura anti-evreiasca, obsedat de ideea „purificarii” tarii de elementele straine, in deosebi de evrei. Am insistat asupra acestui Ion Antonescu, in zeci de pagini. Iata cateva CITATE din cartea mea:

„Ramas singur la carma României, după zdrobirea Rebeliunii Legionare si fuga lui Horia Sima, generalul Ion Antonescu putea, in sfarșit, sa se dedice, asa cum și-a dorit-o, „reconstructiei tarii”. Discursul sau politic promitea romanilor prosperitate, eliberarea tinuturilor praduite de unguri si bolsevicii rusi si „purificarea tarii”. Strigatul nationalist „Romania - romanilor, tuturor romanilor si numai a romanilor” formulat in anii puseului nationalist al istoricului Nicolae Iorga a catalizat elanurile si gandirea extremistilor romani, dandu-i un sens activist violent si o puternica coloratura antisemita. Inspirat de acest slogan, Antonescu a inventat „Purificarea tarii”, cu un conținut antisemit identic. Conducatorul Statului ar fi preferat ca evreii sa paraseasca România de buna voie, in Palestina sau oriunde, numai sa nu ramana intre hotarele tarii. „Evreii vor putea trai, decreta Antonescu, dar nu vor putea fi beneficiarii resurselor si bogatiilor tarii. In Romania trebuie să traiasca si sa fie pusi in valoare mai intai romanii. Ceilalti, daca raman locuri libere vin dupa ei”. Evreii, avertiza Antonescu, vor trai daca...Aceasta conditionare o vom mai auzi in cursul viitoarelor discursuri si rezoluții antonesciene, ea nu prevestea lucruri bune pentru evrei.” (citat din cartea mea „Maresalul Ion Antonescu. O biografie”, pag. 243).          

Cand i s-a pus lui Ion Antonescu pe creier pata impotriva evreilor?

CITAT: „E   posibil ca aceasta pata sa fi aparut si a crescut prin acumulari infinitisimale inca din adolescenta. Nu i-au placut evreii, e cert, iar atunci cand a ajuns la carma tarii a spus acest lucru cu glas tare si raspicat, de nenumarate ori si in varii ocazii. A insoit apoi vorbele cu masuri opresive anti-evreiesti. Nu a fost singurul roman care nu-i suporta pe evrei si nici singurul domnitor roman care a semnat decrete prigonitoare anti-evreiesti. A fost insa primul care in calitate de Conducator al Romaniei s-a pronunțat si a actionat pentru „curatarea” tarii de evrei.” (Tesu Solomovici: Maresalul Ion Antonescu. O biografie”, pag. 411).

Si inca un CITAT: „Intentia mea, zice Antonescu, este sa duc o politica de purificare a natiunii romane de straini si sa realizez astfel un popor desavarsit si omogen romanesc. Prea multi evrei consuma hrana noastra, prea multi o comercializeaza si o scumpesc, prea multi fac averi, storcandu-ne. Nu are Romania atatea resurse sa sature nepotolita foame jidoveasca” (pag. 427-428)

CITAT de la pag. 443: „Nu-i am la inimă pe jidani. Lupta noastra nu e cu slavii, ci cu evreii. O lupta pe viata si pe moarte. Ori invingem noi si lumea se va purifica, ori înving ei si devenim sclavii lor. Razboiul, si mai ales cele intamplate la Odessa au facut cu prisosință dovada ca Satana este evreul”.

Opinia constanta a lui Ion Antonescu despre evrei este aceea ca evreii sunt Satana. Un intreg capitol din cartea mea poarta titlul: „Satana este evreul” - spune maresalul”: (pag. 411- 450).

Chiar si atunci cand relatez anumite concesiuni facute de Antonescu, subliniez  faptul că ele nu se datorează milei sau umanismului maresalului. CITAT: „Cel mai mare succes al lui Filderman a fost ca l-a determinat sa renunte la deportarea evreilor in masa. Antonescu oprise jafurile legionarilor, in schimb a adoptat un sistem de estorcare sub formă de rechizitii, expropieri, confiscari, taxe exceptionale, impuneri fiscale excesive, colecte fortate de efecte, toate impuse sub amenintarea deportarii. Antisemitismul lui Antonescu se alimenta din crezul politic intr-o Romanie purificata de straini, ideologie nationalistă la moda in tara romaneasca” (pag. 427).

Exista in cartea despre Antonescu un capitol-cheie, cu o discutie dintre cei doi Antonescu, Conducatorul si adjunctul sau, Mihai Antonescu. Aproape toate vorbele rostite de Antonesti sunt preluate din stenogramele sedintelor Consiliului de Miniștri si din diferite alte documente. CITAT: „De aceea am vrut si vreau in continuare sa-i scot pe jidani din Romania. Intenția mea este să-i duc pe evrei peste Bug; in loc sa manance painea romaneasca, mai bine sa-si faca singuri paine si s-o manance acolo... Cu ajutorul sprijinului ocult, masonic si al iudaismului mondial, zeci de ani au facut tot ce-au vrut in tara asta. Jidanul de la Londra, jidanul de la New York si jidanul din Paris nu vor mai dicta in Romania. Pentru asta am facut romanizarea, pentru asta ostasul roman lupta dincolo de Nistru. Nu vreau evrei comunisti in tara, nu vreau evrei afaceristi, nu vreau sa ramana in tara niciun evreu. Sa plece cu totii...” (pag. 444).

Nu e locul aici pentru a discuta ce anume l-a determinat pe mareșalul Ion Antonescu să anuleze planul de deportare a evreilor din România prin faimoasa decizie din 13 octombrie 1942. Voi spune doar atat: dincolo de faptul ca maresalul, din momentul accedarii la putere a anvizajat „purificarea tarii”, adica eliminarea evreilor din tara. Totusi, se pare că, dand curs presiunilor germane si in context cu tot ce se intampla in toate tarile ocupate de armatele germane, la un moment, dat el si-a dat consimtamantul pentru deportarea evreilor in lagarele de exterminare din Polonia. Subliniez cuvantul „se pare”, deoarece stim ca adjunctul sau, Mihai Antonescu ar fi scris o scrisoare care specifica acordul guvernului antonescian pentru deportarea evreilor-romani. Spun „ar fi scris”, pentru ca aceasta scrisoare nu a fost gasita in nicio arhiva din lume.

CITAT din cartea mea: „La 19 august 1942, un inalt responsabil nazist, Martin Luther, isi exprima pe cale oficiala nemultumirea in legatura cu desfasurarea tratativelor cu Guvernul roman in vederea aplicarii „Solutiei Finale”. Luther e „surprins” ca reglementarea definitiva in aceasta chestiune a decurs nu prin intermediul unui schimb oficial de documente, ci printr-un schimb personal de scrisori intre Mihai Antonescu si Gustav Richter, (ofiterul SS insarcinat de Himmler si Adolf Eichmann cu problema evreiasca din Ambasada Germaniei la Bucuresti). El cere o imediata reglementare. Dar această reglementare nu va avea loc niciodata. Convocat la Berlin, in septembrie 1942, pentru stabilirea orariului feroviar al deportarii evreilor-romani, generalul Tudor Cristescu Orezeanu tregiverseaza lucrurile si nu face deplasarea. El raporteaza maresalului Ion Antonescu toata povestea convocarii sale la Berlin si-l informeaza ca germanii au tinut sedinta fara participarea romaneasca, stabilind, ei, germanii, orariul feroviar, numarul trenurilor, vagoanelor, al garilor romanești si al transporturilor de evrei care urmau să fie deportati, incepand din 10 septembrie 1942. Maresalului i se pare acest lucru un amestec de neingaduit in treburile interne romanesti. In plus, asupra lui se exercitase tot felul de interventii si presiuni ale unor personalitati locale si internationale. In plus, nu mai era sigur de victoria „invincibilelor” armate ale Reich-ului hitlerist. La 13 octombrie 1942 s-a petrecut un soi de miracol, maresalul s-a impotrivit deciziei si mobilizarii germane de a-i trimite pe toti evreii Romaniei in cuptoarele mortii din Polonia, si in felul acesta  evreimea-romana a ramas in viata. Intr-o emisiune a televiziunii romanesti, moderata de Ion Cristoiu, am spus ca decizia lui Antonescu, ÎNTRUN FEL,  a consfintit si salvarea mea si a familiei mele. Repet, am spus ÎNTRUN FEL. Unii speculează această afirmatie, extrapoland-o, in sensul ca as fi spus ca Antonescu i-a salvat pe evreii din Romania. Chiar si sef-rabinul Alexandru Safran a spus in alocutiunea sa de la tribuna Parlamentului Romaniei (la 27 martie 1995): „Mitropolitul Bălan mi-a spus ca a obtinut de la maresalul Ion Antonescu anularea ordinului de deportare a evreilor...Miracolul, da, miracolul, s-a produs. Evreii au scapat de deportarea în Polonia, insasi viata lor fusese salvata”. (pag. 498).

Istoricul nu poate să nu comenteze acest act istoric, cum nu poate sa omita  sirul lung de gesturi si decizii care au usurat in anumite momente prigoana. Inseamna ca relatandu-le il disculpi pe maresal de politica sa criminala fată de evrei? Nicidecum! Poate ca e cazul sa amintesc de „cazul Clejan”. Herman Clejan, un arhitect evreu care în anii interbelici i-a construit generalului Ion Antonescu vila de la Predeal, avusese cu acesta o anume legatura amicala. Conducerea clandestina evreiasca, in frunte cu Wilhelm Filderman si sef-rabinul Șafran, l-a împins pe Clejan sa ceara o audienta lui Antonescu. Clejan s-a intalnit cu Conducatorul Statului prezetandu-i o lunga lista de cerinte in favoarea comunitatii evreiesti. Mai mult, cunoscand atractia maresalului pentru miniaturi, Clejan i-a facut cadou o miniatura rara persana. Un evreu ofera un cadou calaului? Povestitorul de istorie relateaza povestea, dar numai un dement sau un rauvoitor ar putea sa-l acuze pe Clejan de admirator al maresalului.

CITAT din finalul cartii: „Oricum i-am citi rolul jucat in istoria Romaniei, nu i se poate uita si nici ierta maresalului Ion Antonescu politica catastrofala a continuarii razboiului dupa eliberarea Basarabiei și Bucovinei si, mai ales, politica masurilor anti-evreiesti” (pag. 802).

E rezumat in acest citat demersul biografic al autorului, dar el nu ajunge la cititori. Un esec pe care trebuie sa mi-l asum. Uneori ma intreb daca un evreu ar fi trebuit sa scrie biografia maresalului Ion Antonescu.

Nu, nu ar fi trebuit!

Habent sua fata libelli, fiecare carte cu destinul ei, spunea latinii. Dar nu e vorba numai de destinul cartii, ci si de al autorului. Ca sa repare ceea ce nu mai poate fi reparat, el a continuat sa fie scriitorul de istorie evreiasca. Poate ca titlurile cartilor publicate dupa aparitia biografiei maresalului Ion Antonescu ar putea sugera cat de impatimit este el de istoria de ieri si de astazi a tribului evreo-roman si de lumea evreiasca: „Istoria sionismului din Romania”; „Istoria Holocaustului din Romania. Transnistria. Transilvania de Nord” (editia reviziuita, 2016); „Mircea Eliade si Evreii” (editia completata, 2016); „Antologia poeziei ebraice in romaneste”; „O istorie altfel a evreilor din Romania”; precum si „Evreii – un popor de solitari” de Emil Cioran; „Khazarii – al 13 trib evreiesc” de Arthur Koestler; „Șulhan Aruh – cartea sfântă a evreilor”; „Lexicon iudaic” de Shlomo Leibovici-Lais; „Istoria Israelului”; „Romanii, Evreii, Titus si Josephus Flavius” de Zvi Yavetz; patru carti de Shalom Alechem; „Miere, fiere și mistere” - de marele umorist evreu-roman Sadi Rudeanu; trei carti din opera lui Mihail Sebastian; „Istoria Iasiului evreiesc” de Wachtel, „Istoria evreilor din Targu-Neamt”, „Cartea Sinagogilor din Romania”.

O munca si o daruire necuantificabila.                    

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.