Reteaua Corect

Tăcere de mormânt în ziua alegerilor din Tucia

Scris de newsreporter in 14 Mai 2023 la 09:36, in Social. 339 vizualizari Intra in discutie Tagurialegeri, erdogan, Kemal Kilicdaroglu, turcia shortlinkhttp://crct.ro/nBjn

Aproximativ 61 de milioane de alegători din cele 87 de circumscripţii electorale din Turcia sunt aşteptaţi duminică la urne, de la ora 8:00, într-unul dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care l-ar putea da jos pe preşedintele Tayyip Erdogan după 20 de ani de când este la putere şi ar putea stopa direcţia tot mai autoritară a guvernului său, relatează Reuters şi POLITICO, preluat de Știripesurse.

Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe, care a luat o turnură imprevizibilă.

Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă formată din şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu reuşeşte să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.

Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de reacţia iniţială lentă a guvernului, dar există puţine semne că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota.

KURZII AU UN ROL ESENŢIAL ÎN ALEGERI

Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament şi probabil va fi o cursă strânsă între Alianţa Populară a lui Erdogan şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu.

Alianţa Populară, este formată din partidul lui Erdogan AKP, care este un partid conservator, de sorginte islamistă, şi MHP, un partid naţionalist. Acestora li s-au alăturat şi alte formaţiuni mai mici.

Alianţa Naţiunii, care îl susţine pe Kemal Kilicdaroglu, este formată din şase partide de opoziţie, între care Partidul Republican al Poporului (CHP). Este un partid laic, înfiinţat de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, şi al cărui preşedinte este Kilicdaroglu.

Secţiile de votare se vor deschide la ora locală (şi a României) 8.00 şi se vor închide la ora 17.00.

Între timp, aproximativ 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot - dintre care 1,5 milioane numai în Germania - probabil că vor fi votat deja.

În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00. Însă până duminică seara târziu s-ar putea şti dacă va exista un al doilea tur de scrutin pentru preşedinţie.

Alegătorii kurzi, care reprezintă 15-20% din electorat, vor juca un rol esenţial, fiind puţin probabil ca Alianţa Naţiunii să obţină singură o majoritate parlamentară. Partidul Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar se opune cu înverşunare lui Erdogan, după ce membrii săi au fost supuşi represiuniI în ultimii ani.

HDP şi-a declarat sprijinul pentru Kilicdaroglu în cursa prezidenţială.

Partidul kurzilor se prezintă la alegerile parlamentare sub sigla micului Partid al Stângii Verzi, din cauza unui proces intentat de un procuror de rang înalt care urmăreşte să interzică HDP din cauza legăturilor cu militanţii kurzi, lucru pe care partidul îl neagă.

SFÂRŞITUL UNEI ERE?

Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este un orator înzestrat şi un maestru al campaniilor electorale, însă se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic al său. El se bucură de loialitate şi devotament din partea turcilor pioşi, care se simţeau cândva lipsiţi de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 2016, precum şi numeroaselor scandaluri de corupţie.

Cu toate acestea, dacă turcii îl vor înlătura pe Erdogan, va fi în mare parte pentru că au văzut cum prosperitatea, egalitatea şi posibilităţile lor de a-şi asigura nevoile de bază s-au diminuat drastic, cu o inflaţie care a depăşit 85% în octombrie 2022 şi o prăbuşire a monedei naţionale.

De cealaltă parte, Kemal Kilicdaroglu, un fost funcţionar public în vârstă de 74 de ani, promite că, dacă va câştiga, va reveni de la managementul sub presiune al lui Erdogan la politici economice fireşti.

De asemenea, Kilicdaroglu spune că va încerca să readucă ţara la sistemul parlamentar de guvernare, renunţând la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan, adoptat printr-un referendum în 2017. El a promis, de asemenea, să restabilească independenţa unui sistem judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.

În perioada în care s-a aflat la putere, Erdogan a preluat controlul strâns asupra majorităţii instituţiilor Turciei şi i-a marginalizat pe liberali şi critici. Human Rights Watch, în raportul său din 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dus înapoi cu zeci de ani Turcia în ceea ce priveşte situaţia drepturilor omului.

În cazul în care va câştiga, Kilicdaroglu se confruntă cu provocări pentru a menţine unită o alianţă de opoziţie ce include naţionalişti, islamişti, laici şi liberali.

După două decenii la putere, o victorie a lui Erdoğan ar consolida viziunea sa asupra viitorului ţării, precum şi sistemul prezidenţial pe care l-a inaugurat.

Pe scena internaţională, Erdoğan a profitat adesea de probleme acute pentru a câştiga influenţă internă şi internaţională, fie că a fost vorba despre migraţie, războiul din Ucraina sau cine ar trebui să adere la NATO.

CÂND SUNT AŞTEPTATE REZULTATELE?

Pe buletinul de vot prezidenţial se află patru candidaţi, care fie au fost nominalizaţi de un partid ce a depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare precedente, fie au obţinut 100.000 de semnături de la alegători. Cu toate acestea, doar trei dintre ei vor candida efectiv, deoarece unul dintre ei - Muharrem İnce - s-a retras după ce buletinele de vot fuseseră deja tipărite, cu doar trei zile înainte de alegeri.

Urnele se închid , aşadar, la ora 17.00. La ora 21.00, presa poate începe să raporteze, iar rezultatele neoficiale ar trebui să înceapă să apară în jurul miezului nopţii.

Pe măsură ce o imagine mai clară se va contura luni dimineaţa devreme, ar putea fi anunţată o victorie, dacă un candidat a câştigat în mod clar - deşi rezultatele oficiale de la Consiliul Electoral Suprem al ţării (YSK) ar putea dura câteva zile.

Cu toate acestea, dacă niciun candidat la preşedinţie nu obţine peste 50% din voturi, duminică, 28 mai, va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasaţi. Dacă acest lucru se va întâmpla, votul în diaspora va avea loc între 20 şi 24 mai.

Selecţia pentru Marea Adunare Naţională a ţării, care are 600 de locuri, este o chestiune mai complicată. YSK a permis ca 26 de partide politice şi 151 de candidaţi locali independenţi să concureze - deşi nu toate partidele candidează în fiecare provincie. Pentru ca partidele să intreîn parlament, ele trebuie să treacă un prag electoral de 7% - sau să facă parte dintr-o alianţă care reuşeşte acest lucru. Nu există o astfel de limită pentru candidaţii independenţi.

PREZENŢA LA VOT, DIFICILĂ ÎN ZONELE CALAMITATE

Turcia se mândreşte de obicei cu o prezenţă ridicată la vot, iar anul acesta se preconizează că va fi una dintre cele mai ridicate de până acum, un sondaj recent sugerând că ar putea fi vorba de aproximativ 84%. De asemenea, vor fi aproape 5 milioane de persoane care vor vota pentru prima dată, iar la votul în străinătate s-a înregistrat o participare mai mare decât în ultimii ani.

Desigur, una dintre cele mai mari preocupări este modul în care se vor desfăşura alegerile în zona afectată de cutremur - unde se aflau anterior 14% dintre alegătorii înregistraţi din ţară şi care a fost cândva un bastion al AKP. Dintre milioanele de oameni care au părăsit regiunea de la dezastru, doar o mică parte au reuşit să îşi mute la timp înregistrările electorale, potrivit YSK.

Cei care au ratat termenul limită vor trebui acum să se întoarcă în regiune pentru a vota, iar centrele de votare speciale vor fi amenajate acolo unde nu mai există clădiri publice. Pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în dificultate şi pentru a stimula prezenţa la vot, vor fi organizate campanii de transport cu autobuze către regiune, iar organizaţiile societăţii civile au demarat Askıda Bilet - bilet în cârlig - o campanie de colectare de donaţii pentru a cumpăra bilete de autobuz către regiune. Cu toate acestea, majoritatea voturilor din regiune probabil că nu vor fi exprimate.

 

 

 

Știripesurse

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.