Reteaua Corect

SECURISTA SUPREMA (II)

Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea i-a indicat de pe coltul mesei subalternei sale, judecatoarea Tatiana Rog, ce solutie sa pronunte intr-un dosar in care nu era implicata, scrie Luju.ro. In loc sa se limiteze doar la trimiterea catre Tatiana Rog a adresei prin care SRI refuza declasificarea unei note secrete, Cristina Tarcea a scris de mana o rezolutie in care i-a comunicat judecatoarei: “Se va respinge cererea de declasificare”.

Lumea Justiției a continuat dezvaluirile despre modul in care presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea (foto stanga, in timp ce incantata ii strange mana generalului Dumitru Dumbrava), accepta ca drepturile omului sa fie calcate in picioare, iar oamenii sa fie judecati pe baza unor documente secrete.

In editia de miercuri, 12 septembrie 2018, Luju.ro a dezvaluit in articolul “Securista suprema”cum Cristina Tarcea, in calitate de “sefa a structurii de securitate a ICCJ”, a nesocotit o incheiere a Tribunalului Bucuresti care dispusese declasificarea incheierilor Inaltei Curti care au stat la baza mandatelor de interceptare pe siguranta nationala a omului de afaceri Elan Schwartzenberg si cu de la sine putere, printr-un act administrativ, a refuzat declasificarea documentelor (click aici pentru a citi). 

Joi, Luju a prezentat noi probe care demonstreaza ca sefa ICCJ Cristina Tarcea practic este de acord cu incalcarea dreptului la un proces echitabil si nu vede vreo problema ca oamenii sa fie judecati pe documente secrete ale SRI destinate doar acuzarii. La fel de grav, asa cum se va putea vedea, exista indicii ca Tarcea ar fi imixtionat, credem noi, in activitatea unui judecator ICCJ, dand indicatii despre solutia ce trebuie pronuntata, intr-o cauza in care nu era implicata. Culmea, totul s-a intamplat intr-un dosar declansat dupa o sesizare trimisa la parchet de generalul SRI Dumitru Dumbrava (foto dreapta), fost sef al Directiei Juridice a Serviciului Roman de Informatii.

Mai exact, este vorba despre o rezolutie de mana scrisa de sefa ICCJ Cristina Tarcea, pe o adresa SRI, prin care Serviciul informa Sectia penala a Inaltei Curti ca refuza declasificarea unei note secrete. In loc sa se limiteze doar la trimiterea adresei SRI catre judecatoarea care avea spre solutionare dosarul, in speta Lucia Tatiana Rog, Cristina Tarcea a considerat ca este necesar sa scrie de mana o rezolutie prin care sa comunice si solutia ce trebuie pronuntata, si anume ca cererea de declasificare se va respinge (vezi facsimil 1). Asta desi judecatoarea Rog ar fi putut foarte bine sa insiste si sa faca o noua cerere de declasificare a notei secrete, spre exemplu.


Astfel, dupa cum Lumea Justitiei a dezvaluit marti, 11 septembrie 2018, in articolul “Generalul Dumbrava ordona, parchetul executa”, doi executori judecatoresti au fost pusi sub urmarire penala pentru pretinse infractiuni de conflict de interese si apoi trimisi in judecata de Parchetul Curtii de Apel Oradea. Dosarul a fost inceput dupa ce generalul Dumitru Dumbrava, in calitate de comandant al UM 0198 Bucuresti, a sesizat Parchetul Curtii de Apel Oradea cu privire la existenta unor “suspiciuni rezonabile” in legatura cu activitatea executorilor judecatoresti (vezi facsimil 2)Procesul verbal al lui Dumitru Dumbrava, din 26 februarie 2015, a fost inregistrat la parchet in 16 martie 2015, iar a doua zi procurorul Ion Adrian Popovici a declansat urmarirea penala in rem (vezi facsimil 3).

Impreuna cu procesul verbal al generalului Dumitru Dumbrava, SRI a trimis la parchet si o “nota de informatii clasificata de nivel strict secret”, dupa cum a recunoscut chiar seful Parchetului Curtii de Apel Oradea, procurorul Aurel Mascas (vezi facsimil 4).


Inculpatii si apararea cer declasificarea notei secrete. SRI se opune

 

Tocmai aceasta nota clasificata trimisa de SRI catre parchet si folosita in acuzarea celor doi executori judecatoresti, aparati de avocatul Razvan Doseanu, coordonator al Societatii profesionale de avocati Doseanu & Asociatii, este in discutie in cauza de fata. Cu ocazia solutionarii unor contestatii la masurile dispuse de judecatorul de camera preliminara de la CA Oradea, judecatoarea Lucia Tatiana Rog de la Sectia penala a ICCJ a decis efectuarea demersurilor pentru declasificarea notei secrete a SRIIn acest sens, judecatoarea Tatiana Rog, printr-o incheiere din 26 iunie 2018, a dispus declasificarea notei secrete, emitand apoi, in 11 iulie 2018, o adresa catre Compartimentul Documente Clasificate a Inaltei Curti in vederea efectuarii demersurilor necesare pentru declasificarea notei SRI. Ceea ce s-a si intamplat, Compartimentul Documente Clasificate din ICCJ trimitand la SRI, in 13 iulie 2018, o adresa in care solicita declasificarea notei secrete.

Raspunsul de la SRI a venit in 20 august 2018, din partea UM 0198 Bucuresti, unitate condusa generalul Dumitru Dumbrava, adica tocmai de cel care a sesizat parchetul in acest caz. Evident, SRI a refuzat declasificarea notei, explicand ca acest document era destinat doar acuzarii, pe principiul “nevoii de a cunoaste”:

Documentele aferente sesizarii si puse la dispozitia organelor de urmarire penala, cu exceptia procesului-verbal neclasificat, au fost intocmite si transmise organului de urmarire penala exclusiv in scopul informarii procurorului de caz, potrivit principiului 'nevoii de a cunoaste', cu mentiunea expresa de a nu fi introduse in dosarul cauzei, aspect precizat explicit in adresa nr. 0012348 din 27.02.2015. Astfel, intrucat nu sunt intrunite cerintele prevederilor art. 20 alin. (1), lit. b) din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate, aprobate prin HG nr. 585/2002, deoarece documentele a caror declasificare este solicitata cuprind date si informatii clasificate care au fost obtinute prin intermediul unor mijloace adecvate pentru obtinerea si verificarea informatiilor privitoare la securitatea nationala detinute si utilizate de Serviciul Roman de Informatii, iar introducerea lor in dosarul unei cauze aflate in stare de judecata este de natura a prejudicia securitatea nationala, metodele, mijloacele specifice si tehnicile de investigare clasificate secret de stat detinute/utilizate de SRI, pentru motivele mai sus-aratate, consideram ca aneza la nr. 0012348 din 27.02.2015 nu poate fi pusa la dispozitia instantei de judecata in forma declasificata”.

Deci, doar acuzarea putea afla ce este in nota, nu si inculpatii sau aparatorii acestora.

 

Tarcea a dat indicatii pe solutie

 

Dupa aceasta adresa, in 27 august 2018, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea, in “calitate sefa a structurii de securitate a ICCJ”, a informat-o pe judecatoarea Lucia Tatiana Rog asupra faptului ca SRI a refuzat declasificarea notei secrete“emitentul documentului nu si-a dat acordul pentru declasificare” (vezi facsimil 5).


Halucinant este insa un alt aspect. Mai exact, o rezolutie pe care sefa ICCJ Cristina Tarcea a facut-o pe adresa de la SRI, inainte de a o informa pe judecatoarea Rog despre faptul ca SRI a refuzat declasificarea. Astfel, desi raspunsul de la SRI era destinat Sectiei penale a Inaltei Curti, deci nu Cristinei Tarcea, presedinta instantei supreme s-a apucat sa scrie pe coltul documentului urmatoarele:

Se va respinge cererea de declasificare avand in vedere faptul ca emitentul doc. cl. nu si-a dat acordul” (vezi facsimil 5).


 

Iar pentru a nu exista dubii in legatura cu aceasta rezolutie, daca ea apartine sau nu Cristinei Tarcea, trebuie observat ca semnatura de pe adresa SRI este identica cu cea de pe adresa oficiala trimisa de sefa ICCJ la Sectia penala, pentru judecatoarea Rog, cea din facsimilul nr. 4. De asemenea, judecatori de la ICCJ au confirmat pentru Lumea Justitiei ca semnatura de pe rezolutie este a Cristinei Tarcea.

CCR a decis: declasificarea se face de catre judecator, si fara acordul SRI

 

Incredibil ce s-a intamplat! Repetam, adresa catre SRI nu era adresata Cristinei Tarcea, ci Sectiei penale unde se judeca dosarul executorilor. Practic, Tarcea nu trebuia sa faca altceva decat sa o informeze pe judecatoarea Rog despre raspunsul SRI si sa ii trimita adresa SRI. In schimb, sefa ICCJ s-a apucat sa scrie de mana o rezolutie cu indicatia ca cererea de declasificare se va respinge. Sublinem, totul s-a intamplat intr-un dosar ce nu se afla in solutionarea Cristinei Tarcea. In final, Lucia Tatiana Rog a luat act de faptul ca SRI a respins declasificarea documentului, astfel ca executorii judecatoresti vor fi judecati intr-un dosar in care acuzarea s-a bazat pe o nota secreta a SRI. 

In acest context trebuie amintita si o decizie extrem de importanta a Curtii Constitutionale a Romaniei. Este vorba despre Decizia CCR nr. 21 din 18 ianuarie 2018, in care s-a aratat ca doar judecatorul cauzei este cel care poate dispune declasificarea unor documente secrete:

Avand in vedere necesitatea aflarii adevarului in procesul penal si cerinta explicita a Codului de procedura penala ca o persoana sa fie condamnata in baza unui probatoriu care sa-i demonstreze vinovatia dincolo de orice indoiala rezonabila, Curtea retine ca orice informatie care poate fi utila aflarii adevarului trebuie sa fie folosita in procesul penalAstfel, in cazul in care informatiile clasificate sunt indispensabile aflarii adevarului, accesul la acestea trebuie sa fie dispus de judecatorul cauzei atat acuzarii, cat si apararii, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor si de respectarea dreptului la un proces echitabil. Pe de alta parte, accesul la informatiile clasificate poate fi si refuzat de judecator, care, desi constata rolul esential al acestora in solutionarea cauzei deduse judecatii, apreciaza ca accesul poate conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau ca refuzul este strict necesar pentru apararea unui interes public important sau poate afecta grav securitatea nationala. Prin urmare, numai un judecator poate aprecia cu privire la interesele care intra in conflict - cel public, general, al statului, referitor la protejarea informatiilor de interes pentru securitatea nationala sau pentru apararea unui interes public major, respectiv cel individual, al partilor unei cauze penale concrete, astfel incat, prin solutia pe care o pronunta, sa asigure un just echilibru intre cele doua.

 

In concluzie, Curtea apreciaza ca protectia informatiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar fata de dreptul la informare al acuzatului si fata de garantiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor partilor din procesul penal, decat in conditii expres si limitativ prevazute de lege. Restrangerea dreptului la informatie poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectie a unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau siguranta nationala, decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate apartinand intotdeauna unui judecator”.

Obstructionarea Justitiei si impiedicarea aflarii adevarului

 

Asadar, avand in vedere Decizia CCR din ianuarie 2018, in acest caz lucrurile sunt simple: judecatoarea Lucia Tatiana Rog era cea care trebuia sa decida in legatura cu declasificarea notei secrete a SRI. Totusi, presedinta Inaltei Curti, in calitate de “sefa a structurii de securitate a ICCJ”, printr-o rezolutie scrisa pe un act administrativ, si-a permis sa indice subalternei sale Tatiana Rog ce solutie trebuie pronuntata, si anume respingerea cererii de declasificare. Poate nu asta ar fi fost decizia judecatoarei Rog. Cine stie, asa cum precizam mai devreme, poate aceasta ar fi facut o noua cerere de declasificare a notei secrete, spre exemplu.

Pe de alta parte, observam ca sefa ICCJ nu are nicio pozitie critica si nici nu se arata deranjata cu privire la faptul ca in 2018, intr-o tara ce se pretinde a fi stat de drept, oamenii continua sa fie acuzati si judecati pe note secrete. 

 

In opinia noastra, la fel ca in cazul omului de afaceri Elan Schwartzenberg, ne intrebam daca nu cumva avem de-a face cu o evidenta obstructionare a Justitiei si o impiedicare a aflarii adevarului din partea SRI, la care complice a fost din plin chiar Cristina Tarcea prin indicatiile dispuse. Caci, desi orice informatie ce poate fi utila aflarii adevarului trebuie sa fie folosita in cadrul procesului penal, asa cum CCR a explicat, in dosarul de fata ne aflam in situatia in care parchetul isi bazeaza acuzarea pe o nota secreta a SRI, fara ca judecatorii sa stie ce contine aceasta, dar mai ales fara ca inculpatii si avocatul acestora sa se poata apara.

 

Lumea Justitiei solicita Inspectiei Judiciare declansarea unor verificari fata de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in urma carora sa stabileasca daca aceasta a imixtionat in activitatea altui judecator, a obstructionat actul de justitie si a impiedicat aflarea adevarului.

*Cititi aici primul episod din serialul "Securista suprema"

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.