Reteaua Corect

Runda a doua de interviuri pentru șefia Parchetului General

Scris de newsreporter in 15 ianuarie 2020 la 10:03, in Social. 335 vizualizari Intra in discutie TaguriCatalin Predoiu, interviu, procuror general shortlinkhttp://crct.ro/nvx1

Ultimii patru candidați din cei opt care s-au înscris în cursa pentru funcția de procuror general vor susține, miercuri, interviurile în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Printre aceștia se numără și Horațiu Radu, unul dintre favoriții la funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit surselor HotNews.ro.

Programul audierilor de astăzi:
Pompiliu-Marian Drilea-Marga - 15 ianuarie, ora 9.00
Daniel Horodniceanu - 15 ianuarie, ora 10.30
Sorin Săndel Vasilache - 15 ianuarie, 15.00
Răzvan Horațiu Radu - 15 ianuarie, ora 15.00

Parchetul General funcționează fără procuror-șef plin din luna aprilie, când s-a încheiat mandatul lui Augustin Lazăr. Acesta s-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.
Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au decis atunci ca procurorul șef adjunct Bogdan Licu să preia funcția de procuror general interimar pentru o perioadă de cel mult două luni. De atunci, mandatul acestuia a fost prelungit.

Fostul ministru Tudorel Toader a declanșat o procedură de numire în funcția de procuror general, dar în aprilie i-a respins pe toți cei patru candidați - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Candidații pentru șefia marilor parchete - Parchetul General, DNA și DIICOT, care funcționează cu interimari - au început să susțină interviurile începând de marți, iar Predoiu ar urma să anunțe propunerile sale în 21 ianuarie. Pentru funcția de procuror general s-au înscris opt candidați, iar pentru conducerile DNA și DIICOT sunt în cursă câte cinci procurori. Favoriți printre procurori ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru HotNews.ro surse din sistemul judiciar.

Mandatul la conducerile celor trei instituții este de 3 ani.

Informații despre candidații care vin astăzi în fața comisiei conduse de Predoiu:
  • Horațiu Radu
Din 12 iunie 2019, Horațiu Radu este delegat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de adjunct al procurorului General. În perioada 1 iulie 2018 - 11 iunie 2019 a fost procuror la Parchetul General.
Razvan-Horatiu Radu

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit în martie 2011 agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene, fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov.

Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.
"Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (...) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună", spunea Liviu Dragnea, în mai 2018, la România TV.
La câteva zile după această declarație, Horațiu Radu a fost demis din funcție de Viorica Dăncilă.

Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept penal şi a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror, activând succesiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman (ca procuror stagiar), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Horatiu Radu a instrumentat cazul pedofilului Emanoil Paiscar, cel care, în 2005, a ademenit o fetiță de 11 ani, cu „ciocolată și șampon”, după cum scria presa de atunci, pentru a o viola, ucide și tranșa cu un fierăstrău. Ulterior, ucigașul s-a sinucis.
Potrivit unei evaluări din 2004, Horațiu Radu a lucrat la 55 dosare de anchetă, dintre care 11 rechizitorii, 386 de dosare de supraveghere, dintre care rechizitorii 32, a trimis în judecată 46 de inculpați, dintre care 14 arestați preventiv și a susținut 86 de concluzii pe latura penală a cauzei. Nu a avut nicio soluție infirmată.
În calitate de agent CEDO, în perioada 2007- 2011 a gestionat formularea de apărări sau executarea hotărârilor CEDO, în aproximativ 2.000 de dosare. Dintre acestea, multe priveau reclamații privind posibila încălcare a drepturilor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către instanțele și parchetele din România.
În calitate avocat al Guvernului României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Comisia Europeană, în perioada 2011-2018, a reușit anularea mai multor acte europene defavorabile României. În 2017, România a reușit anularea unei decizii a Comisiei Europene care ne impunea plata a peste 100 milioane de euro cu titlu de corecții financiare.

În 7 ani, România a suferit o singură condamnare la CJUE.

  • Daniel Horodniceanu
Daniel Horodniceanu

Horodniceanu s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut.

El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.
El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august - decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 - mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 - iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 - octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 - iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 - iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 - iunie 2012).
În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.
  • Sorin Vasilache conduce Parchetul Curții de Apel Brașov.

Procedura de selecție, contestată
Procedura de selecție a șefilor marilor parchete, declanșată de Cătălin Predoiu în 2 decembrie 2019, se va desfășura conform acelorași norme legale criticate de organismele internaționale, de secția pentru procurori a CSM și de majoritatea magistraților, fiind percepute drept un pericol pentru justiție, au avertizat Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție.
Catalin Predoiu
Comparând anunțul lui Cătălin Predoiu cu anunțurile fostului ministru al Justiției Tudorel Toader referitoare la aceste selecții, se observă că aceste proceduri sunt practic similare până la identitate sub aspectul formalităților pre-interviu, modalității de desfășurare a interviului și criteriilor de evaluare. Diferența esențială între procedurile inițiate de către Tudorel Toader și cele inițiate de actualul ministru de justiție este doar persoana ministrului, în condițiile în care ambii au promis o evaluare corectă a candidaților, pentru binele justiției, afirmă cele două asociații ale magistraților.
De asemenea, cele două asociații îi ceruseră ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura de numire a noilor șefi la DNA, Parchetul General și DIICOT înainte de a modifica legislația în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (raportul MCV), Comisiei de la Veneția, GRECO și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).
Argumentele celor două asociații:
  • Rapoartele GRECO privind România din 2018 și 2019 au reiterat recomandarea ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția procurorului general, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură. S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală.
  • GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.
  • Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte.
  • Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.
  • Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă, într-adevăr, o variantă „de avarie”, dar prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea - președintele României - orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni. Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției".

HotNews.ro 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.