Protocolul de cooperare între MApN şi Ministerul Public privind acordarea sprijinului reciproc necesar îndeplinirii atribuţiilor şi competenţelor legale a fost încheiat la 4 aprilie 2011. Documentul a fost semnat de fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), gen. Gheorghe Savu, şi de prim procurorul adjunct al PÎCCJ, fiind aprobat de procurorul general al României de atunci, Laura Codruţa Kovesi, şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea.

MApN a precizat într-un răspuns pentru QMagazine că, la solicitarea premierului Viorica Dăncilă din 18 aprilie, ministrul Apărării, Mihai Fifor, i-a transmis şefului Executivului că “în urma verificărilor efectuate la structurile subordonate, a fost constatată existenţa unui Protocol de cooperare între MApN şi Ministerul Public privind acordarea sprijinului reciproc necesar îndeplinirii atribuţiilor şi competenţelor legale, având clasificare de <nesecret>. Vineri, 20 aprilie, ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a dispus denunţarea acestui protocol, prin notificarea Parchetului General al României, şi a informat primul- ministru despre acest demers”.

Corneliu Dobriţoiu a preluat mandatul de ministru al Apărării la un an de la semnarea protocolului

Generalul-maior (r) Corneliu Dobriţoiu a preluat mandatul de ministru al Apărării la un an de la semnarea Protocolului, respectiv la 7 mai 2012. El a declarat pentru Qmagazine că gen. Gheorghe Savu, cel care a semnat documentul din partea MApN, nu prea a avut de ales, fiind presat să facă acest lucru.

“Eu îl cunosc pe Gelu Savu de foarte mulţi ani. În opinia mea, Gelu Savu a dat curs unui demers agresiv din partea unui ministru abuziv, Gabriel Oprea. Vă spun sincer. S-a temut atât pentru funcţie, cât şi pentru libertate. Şi-a dat seama singur sau i-a spus cineva că se pot face dosare din nimic. Şantaj”, a afirmat Corneliu Dobriţoiu.

CINEVA A PUS BATISTA PE ŢAMBAL

El a spus că la preluarea mandatului de ministru nu a ştiut de existenţa acestui protocol, iar cineva a avut interesul să nu se afle despre document. “Acest protocol care a fost semnat înainte de sosirea mea la minister şi despre care eu nu am aflat nimic în timpul mandatului meu, dar în esenţa sa protocolul este o altă monstruozitate care uimeşte pe toată lumea (…) În mod normal, când se schimbă garnitura la minister, ministrul trebuie să ia cunoştinţă despre modificările legislative, acordurile de cooperare. De ce spun asta, pentru că în cadrul procesului de predare –primire din minister, ministrul are discuţii cu toate structurile, inclusiv cu DGIA. Ei, dacă acolo cineva a pus batista pe ţambal , vă daţi seama… Acolo s-au prevăzut şi celelalte protocoale- comisii, operatori comuni”, a explicat fostul ministru.

Cu toate acestea, gen. Dobriţoiu spune că şi-a dat seama că e ceva în neregulă, iar doi generali suspectaţi de nereguli au fost demişi. “Eu mi-am dat totuşi seama că se întâmplă ceva rău şi am luat măsuri. Eu l-am demis din funcţie pe gen.Hăpău, şeful Contraspionajului Militar, în urma unor acţiuni absolut aberante. Dar nu numai pe el, ci şi pe gen. Savu, cel care a semnat protocolul. Acele acţiuni au fost subsumate acelui protocol. Abia târziu mi-am dat seama când am văzut şi eu protocolul. Stăteam lipit de televizor şi nu îmi venea să cred ce citesc pe sticlă”, susţine fostul ministru.

Citiţi şi: Un fost procuror al României: Nu mai merge să fim prostiți cu siguranța națională!

REPUTAŢIA DGIA, GRAV AFECTATĂ

În opinia sa, acest protocol nu numai că era nelegal, dar şi inoperant. “În primul rând , indiferent de pomelnicul legislativ care e trecut în preambul, scopul protocolului nu poate fi îndeplinit pentru că nu se poate face schimb de informaţii într-o structură departamentală ale cărei misiuni sunt foarte clare şi limitative şi se cantonează doar în sfera asigurării securităţii trupelor, spaţiilor de cazare, securităţii operaţionale, a informaţiilor din domeniul diplomaţiei militare, a informaţiilor în folosul luptei. Deci, aceste zone, aceste domenii de nişă nu intră în competenţa cabinetul procurorului general sub nici o formă. Mai mult decât atât, eu cred că prin semnarea acestui protocol, am adus o gravă atingere reputaţiei se bucură DGIA, în raport cu celelalte instituţii similare din NATO care au, de asemenea, misiuni de genul celor amintite anterior”, afirmă fostul ministru.

Gen. Gheorghe Savu (centru) a semnat protocolul Parchet-MApN

PROTOCOLUL, ÎNCHEIAT PENTRU ELUDAREA MANDATELOR DE INTERCEPTARE

El a explicat că, după părerea sa, motivul pentru care s-a semnat acest protocol ar fi fost eludarea procedurilor legale de autorizare a interceptărilor convorbirilor telefonice.

“Emit o opinie care se apropie foarte mult de adevăr. Armata a achiziţionat un sistem pentru supravegherea convorbirilor GSM în aşa fel încât să fie în măsură să îşi îndeplinească obiectivele operaţiilor din spatiul fostei Iugoslavii. Ea a fost făcută cu ajutorul armatei americane care în organica ei nu dispune de astfel de sisteme, pentru că la ei munca este foarte compartimentată şi alte strucuri departamentale poartă răspunderea convorbirilor gsm care au relevanţă operaţională. Noi, când am achiziţionat acest sistem , la început, argumentul a fost corect. Noi nu beneficiam de sprijinul SRI, care nu avea competenţă operaţională într-o altă ţară. Şi, categoric că s-a urmărit întărirea capacităţii de reacţie şi a schimbului de informaţii în teatrele de operaţii, nu la noi Că dacă americanii ştiau că le luam şi le folosim acasă, probabil că nu se derula această tranzacţie. Oricum, eu cred că esenţa acestui protocol se leagă de această achiziţie şi de faptul că sistemul respectiv aflat în Bucureşti putea fi folosit de o altă structură a statului, fiind pus la dispoziţie de către armată, ocolind procedura autorizării interceptărilor. Intuiţia îmi spune că asta e esenţa acelui protocol”, a explicat fostul ministru.

ARMATA, ATRASĂ ÎNTR-O STRUCTURĂ PARALELĂ

Gen. Dobriţoiu spune că protocolul ar trebui privit şi într-o altă cheie, cea de creare a unei structuri paralele în care a fost atrasă şi Armata.

“Dacă ne uităm la toate protocoalele, acestea sunt elemente dintr-un puzzle şi abia atunci ne apucă frisoanele cînd toate vor fi puse pe masă. Este straniu. Toate denotă un lucru cert. Ignorarea statului de drept şi a valorilor democratice, încălcarea Constituţiei, adaos la lege . Deci presupune crearea unei entităţi paralele, în afara cadrului constituţional şi a normelor unui stat democratic .
Scopul acestui protocol nelegal şi inoperant a fost crearea unei structuri supranaţionale care să sufoce statul. Eufemistic se vorbeşte în presă de <noi suntem statul> sau statul paralel, în SUA există deep state. E o formă de coagulare a unei puteri neligitime, nealese, pentru că avem de a face cu oameni care lucrează în structurile profunde ale statului care nu trec printr-un proces electoral. Unii stau pe funcţii foarte mulţi ani. E o formă de atragere a armatei într-un mănunchi al insituţiilor de forţă, în condiţiile în care armata nu avea cum şi de ce şi sunt convins că nu s-a făcut nici un fel de schimb de informaţii relevante pentru misiunile armatei cu procurorul general”, a sublinat el.

VINOVAŢII SĂ RĂSPUNDĂ PENAL

În opinia sa, toate aceste semnale de alarmă legate de protocoale transmise de presă, sisteemul judiciar, trebuie rezolvate rapid.
“Deja presa, societatea civilă, sistemul judiciar freamătă, îşi pune întrebări, îşi strigă nedumerirea legate de seriozitatea, fiabilitatea, angajamentul , structura, scopurile sistemului judiciar într-un stat de drept. Ori aceste lucruri trebuie rezolvate rapid. Numai instanţa poate să intre în ele. Cei care au semnat aceste protocoale trebuie să răspundă penal foarte repede”, a avertizat fostul ministru.

Citiţi şi: Fost procuror DNA: Pe vremea mea, procurorii nu raportau nimic SRI-ului

Gen. Virgil Bălăceanu a fost reprezentatul României în cadrul Comandamentului NATO de la Bruxelles

GEN. BĂLĂCEANU: A FOST O DECIZIE POLITICĂ. POLITICUL SĂ-ŞI ASUME

Generalul Virgil Bălăceanu este de părere că protocolul nu a fost semnat în afara unor reguli, fără informarea preşedintelui ţării şi a CSAT. El a fost şeful Statului Major al Brigăzii 282 Mecanizată Focşani, comandant al Brigăzii 34 Mecanizată Teritorială „Vasile Lupu” din Mihail Kogălniceanu şi comandantul Brigăzii 2 Infanterie uşoară „Rovine” din Craiova, incubatorul „Scorpionilor Roşii” din Afganistan, precum şi reprezentat al României în cadrul Comandamentului NATO de la Bruxelles.

“Din datele pe care le am eu, forma finală a protocolului nu a fost între DNA şi structuri, ci între Ministerul Public şi structuri. Dacă facem analiza către DGIA, ea este parte a unei comunităţi de informaţii, care este coordonată de la nivelul Preşedinţiei. Deci, nu au fost nişte lucruri care dacă s-au întâmplat s-au făcut în afara unor reguli, pornind de la nişte decizii care s-au luat cu informarea preşedintelui, a CSAT-ului. Dacă protocolul este adoptat într-o decizie politică, cei care sunt executanţi merg pe o asemenea decizie. Deci lucrurile nu sunt legate neapărat de instituţia în sine, dacă definim instituţia prin DGIA, ci prin decizia politică care s-a luat şi bănuiesc că sunt decizii discutate la nivelul comandantului forţelor armate, CSAT, comunităţii de informaţii”, a declarat Virgil Bălăceanu pentru QMagazine.

Întrebat de ce crede că ministrul Apărării a luat în acest caz decizia denunţării protocolului, gen Bălăceanu a răspuns: N-aş vedea ce să fie în neregulă pe ansamblul neregulilor care acuma spun că sunt. Nu văd că e un lucru făcut separat de MApN, iar neregulile care apar acum aparţin deciziei politice. Dacă decizia politică este că asemenea protocoale nu îşi mai au valabilitatea şi nu mai trebuie să fie luate în seamă, e iar o decizie politică. Iată de fiecare dată ajungem la politică”, a spus generalul.

Cât priveşte posibila vulnerabilizare a domeniului pe care îl acoperă astfel de protocoale, Virgil Bălăceanu spune că acest lucru depinde de conţinutul documentelor şi ce date furnizează.

“Până la urmă, dacă sunt probleme de securitate naţională, aş spune că nu vulnerabilizează, ci, dimpotrivă contribuie la mecanismul de apărare şi de securitate naţională pentru că lucrurile, sigur, au un anumit grad de sensibilitate, dar problemele, şi în armată uneori, sunt asemănătoare problemelor din societate. E adevărat, într-un procent mai mic. Noi nu am inclus problema corupţiei în strategia de securitate. Dar până la urmă, e parte a societăţii şi sunt situaţii când tare din societate se pot manifesta şi în instituţia asta”, a explicat el.

Cum până la un punct, decizia e politică, Virgil Bălăceanu spune că politicul trebuie să şi-o asume. “Pentru că ceilalţi nu au făcut altceva decât să aplice o decizie politică. În democraţie, armata, celelalte instituţii din sistemul de securitate naţională sunt supuse deciziei şi controlului politic. În armată există o ierahie. În momentul în care apare o decizie politică, ea este însuşită. Acesta este sistemul în care funcţionează instituţiile în societatea noastră. Nu fac o chestiune de disculpare. Dar, din păcate lucrurile în bun, dar mai ales în rău aparţin deciziilor politice. Iar când vorbim de deciziile politice, vorbim de decizia la nivel de preşedinte, guvern şi parlament. Dar mai ales rolul foarte important pe problematica apărării şi securităţii naţionale pe care îl are preşedintele. Eu un domeniu al său”, a subliniat el.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, atac către Florian Coldea: „Asta nu e audiere”

CE ROL A AVUT TRAIAN BĂSESCU

Încheierea protocolului de colaborare Parchet-MApN a avut loc în ultimul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu

Cu toate acestea, Virgil Bălăceanu nu crede că preşedintele de atunci, Traian Băsescu, ar fi avut iniţiativa realizării acestui protocol. El este însă de părere că la nivelul Preşedinţiei şi al Guvernului, condus atunci de Emil Boc, au fost informări privind încheierea protocolului.

“Dacă el are în responsabilitate problematica politicii externe şi cea a apărării şi securităţii naţionale, două domenii majore, cred că deciziile îi aparţin, dacă s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Nu cred că a avut iniţiativa de a face protocolul DGIA. Exclus. Nu cred, dar îmi exprim un punct de vedere, că lucrurile nu erau cunoscute cel puţin la nivelul informării, dacă nu al deciziei prin Da sau Nu, la nivel de preşedinte şi guvern în perioada respectivă. Efectul nu a fost pozitiv. Decizia politică a fost de elaborare şi de punere în aplicare a protocoalelor şi tot decizia politică spune acum< ne întoarcem, nu mai e bine”, a mai spus Virgil Bălăceanu.

Citeşte şi: Presa internațională acuză o implicare în protocoalele SRI

“DENUNŢAREA PROTOCOLULUI ESTE O SURPRIZĂ NEPLĂCUTĂ”

Surse militare, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, au declarat pentru Q Magazinecă astfel de protocoale se încheie în toată lumea, dar România a preluat doar ideea, nu şi modelul, din cauza legislaţiei diferite.

“Toate statele civilizate fac aşa ceva, există protocoale de colaborare pentru că asta nu face decât să pună pe baze legale cooperarea. Dacă vă uitaţi este foarte general, de asta nici nu e secretizat. Şi un astfel de document se face cu avizul Direcţiei juridice, nu-l semnează doar un om. Asta e procedura în MApN. Nu se semnează nimic fără acordul Juridicului. E un aviz de legalitate. Nu se poate altfel. Oamenii sunt specialişti şi nu ar semna nimic ilegal”, afirmă sursele citate.

Conform acestora, o astfel de formulă de colaborare există în toate statele UE şi NATO. “Dacă instituţia nu ar coopera , atunci ar fi foarte grav. Iar dacă această cooperare există, atunci trebuie făcută pe nişte baze legale. Cu siguranţă, un document de asemenea natură are un circuit foarte serios, cu aprobarea tuturor instituţiilor din minister, în primul rând partea juridică”.

Sursele citate mai spun că decizia denunţării protocolului este “o surpriză neplăcută”: “Instituţiile statului trebuie să funcţioneze şi ele funcţionează în baza unor legi. Acolo unde nu există o lege care prevede explicit colaborarea unor instituţii, se fac astfel de protocoale”.

Cu toate acestea, explică sursele citate, denunţarea acestui protocol nu va avea un efect negativ, mai ales că nu există succese răsunătoare ale aplicării sale: “E un protocol general. Nu are ce să afecteze. Altfel, nici nu-l dădeau publicităţii”.

În statele membre NATO se practică încheierea unor protocoale de colaborare între instituţii

Despre posibilitatea unei şantaj sau presiuni asupra generalului Savu, care a semnat protocolul, sursele citate au afirmat:” Exclus! Nişte tâmpenii”, iar despre atragerea Armatei într-o structură paralelă: „Doamne fereşte!”

Citeşte şi: Sorin Roșca Stănescu vrea să afle cine e vinovat pentru protocoale

Qmagazine a cerut şi altor foşti responsabili din Armată să comenteze încheierea protocolului cu Parchetul General. Sergiu Medar, fost consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu şi director al DGIA, şi ex-ministrul Apărării, Sorin Frunzăverde, au refuzat să facă declaraţii pe această temă. Nici gen. Gheorghe Savu, care a semnat protocolul în calitate de şef al DGIA, nu a vrut să comenteze despre elaborarea şi semnarea protocolului Parchet-MApN.

De asemenea, fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, care a aprobat protocolul, nu a răspuns repetatelor noastre apeluri.