Reteaua Corect
Adrian Severin

Partea nevazuta sau nespusa din razboiul „pensiilor speciale”

Scris de Adrian Severin in 10 decembrie 2019 la 11:31, in Social. 859 vizualizari Intra in discutie Taguriconstitutie, partide, pensii speciale, românia shortlinkhttp://crct.ro/nvnX

Se pare ca nu cresterea economica, valorificarea resurselor natiunii in interes national, pastrarea suveranitatii si intarirea influentei Romaniei in lume sunt prioritatile actualilor guvernanti ai acestei nefericite natiuni pornite pe drumul disparitiei, ci o noua lupta de clasa dusa impotriva unor categorii de cetateni indicate ca „dusmani ai poporului”. Printre acestia la loc de frunte se afla titularii „pensiilor speciale”. Cand nu ai nimic pozitiv de afirmat, trebuie sa negi tot ce poate fi negat.

NU EXISTĂ „PENSII SPECIALE”, CI DOAR PENSII

 

Nu voi relua aici întreaga discuție pe această temă, în centrul căreia se află minciuna potrivit căreia desființarea pensiilor speciale ar permite umplerea găurilor din bugetul de stat. S-a demonstrat cu cifre că pensiile respective reprezintă o parte infimă din buget. Ceea ce doresc să scot în evidență este ceea ce nu s-a prea spus sau nu s-a spus deloc.

 

Prima observație în acest sens este aceea că în legea română nu există sintagma „pensii speciale”. În consecință nu există nici oameni care să primească „pensii speciale”. Militarii și parlamentarii primesc „indemnizații”. Magistrații primesc „pensii de serviciu”. Artiștii și sportivii cu performanțe artistice și sportive excepționale primesc „pensii de merit”. Etc. etc.

 

Formula „pensii speciale” este o creație a propagandei urii care ar vrea să activeze instinctul invidiei, arătând că, vezi doamne, în mod „inechitabil”, unii cetățeni sunt mai „speciali” decât alții și, în virtutea acestui statut „special”, obțin privilegii. Or, în realitate, nu este vorba de „inechitate”, ci tocmai de „echitate”, întrucât nu este vorba despre „privilegii”, ci despre (re)compensarea unor privațiuni sau unor merite care în timpul vieții active i-au pus pe așa zișii titulari ai așa ziselor „pensii speciale” în situația de a suporta privațiuni mai mari decât ceilalți contribuabili la fondul de pensii.

 

Să revenim însă la „pensie”. Pensia pe care o încasează efectiv fiecare pensionar se calculează după anumite reguli. În toate țările UE (că tot vrem să fim europeni) aceste reguli reflectă două principii: principiul contributivității (care duce la calcularea pensiei în funcție de contribuția la fondul de pensii a persoanei în cauză) și principiul solidarității (care duce la calcularea pensiei în așa fel încât, printr-o contribuție suplimentară a statului, să fie corectată cu caracter retroactiv starea de inegalitate constând în restricționarea drepturilor impusă unor cetățeni, conform statutului funcției lor din perioada salarizării). Din corelarea acestor două principii rezultă o singură pensie, iar nu două, chiar dacă plătitorii sunt mai mulți și sursele plății mai multe. Pe atare cale se urmărește realizarea armoniei și păcii sociale, iar nu discriminarea între cetățenii cu drept de pensie, așa cum ni s-a băgat în cap. Așa se întâmplă în toate țările UE și nu numai. Așa cred toate națiunile lumii civilizate.

 

O fi bine? O fi rău? Ceea ce ar trebui să ne tulbure, în primă instanță, este împrejurarea că despre rostul celor două principii nu s-a discutat deloc, înainte de a se trece la inițierea legislației de abrogare a așa ziselor „pensii speciale”. Care este rostul unuia? Care este rostul altuia? Ce consecințe pe planul stabilității și securității sociale poate avea renunțarea la unul dintre ele sau păstrarea ambelor? De ce alte țări pe care ni le-am luat ca model practică ambele principii? Cu asta trebuia început, căci ceea ce se va face în realitate nu va fi abolirea dreptului la „pensiile speciale”, ci schimbarea modului de calcul al pensiilor prin excluderea „principiului solidarității”.

 

 

TRIUMFUL NEOLIBERALISMULUI ÎMPOTRIVA SOLIDARITĂȚII

 

Teoretic, cel puțin, în virtutea tradițiilor și concepției sale egalitare, societatea românească sau cel puțin acea parte a ei care nu este formată (încă) din analfabeți funcționali, ar trebui să apere principiul solidarității, chiar dacă actualul guvern, în asincronie cu sentimentul popular,  exaltă neoliberalismul, specific națiunilor anglo-saxone – liberale și inegalitare.

 

Actualul PNL nu face nici un secret din aceea că acționează în conformitate strictă cu ideologia sa, care pune pe prim plan libertatea concurenței și respinge orice formă de solidaritate socială, admițând astfel adâncirea inegalității, considerată a fi, pe linia școlii economice de la Chicago, motor al progresului. Or, cum românii au o altă istorie și o altă geografie decât SUA, Marea Britanie și chiar Germania, a le impune mentalități neoliberale și a le aplica politici care exclud solidaritatea socială, obligând pe fiecare să trăiască numai din cât a putut produce și contribui de unul singur, este egal cu a relua proiectul comunist de creare a omului nou. Iar asta, culmea, tocmai când capitalismul neoliberal și-a atins limitele și este pus sub semnul întrebării în chiar spațiul euro-atlantic, locul său de naștere.

 

Așa cum bine observa profesorul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei, există un contratimp istoric în care românii par blestemați a trăi: când lumea sau cel puțin Europa se globaliza (federaliza), noi eram suveraniști; când lumea (și în special UE) se renaționalizează, românii s-au găsit a fi globaliști. Tot astfel, când lumea exalta libertatea nelimitată a concurenței (potrivit „consensului de la Washington”), noi rămâneam fideli intervenției factorului politic (statului) pentru redistribuirea veniturilor, cu scopul de a asigura coeziunea națională prin solidaritate socială, iar când lumea înțelege că statul trebuie să tempereze piața, noi devenim fanaticii pieței. Tristă soartă! Și, de astă dată, sunt de acord: principalii vinovați (chiar dacă nu singurii) sunt politicienii cu goana lor oarbă după putere, care au pus semnul egalității între a guverna poporul și a minți poporul.

 

Oricum ar fi, Constituția României, în art. 1 (3) spune că „România este...stat social” iar în art. 4 (1) că „statul are ca fundament ... solidaritatea cetățenilor săi”. Prin urmare, orice lege care duce la anularea principiului solidarității – inclusiv în ceea ce privește calculul pensiilor – este neconstituțională. Poate o află și Parlamentul României.

 

Cât despre cetățeni, ei trebuie să știe că așa zisa desființare a pensiilor speciale are la bază aceeași ideologie care duce la desființarea gratuității în domeniul asistenței medicale, al școlarizării și nu numai. Așa încât cei care se bucură azi că a murit capra vecinului, vor plânge, cu siguranță, mâine. Totul este coerent.

 

 

AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ ESTE DEASUPRA PUTERII LEGISLATIVE?

 

Problema este deci dacă de acum încolo vom calcula pensiile pe baza a două principii sau numai a unuia singur. Liderii PNL (ca și cei ai USR) au afirmat-o ritos: singurul principiu pe care îl admit este cel al contributivității.

 

Și totuși... se precizează că judecătorii și procurorii, cei care nu sunt de acord să răspundă pentru erorile lor (comise cu știință sau fără știință) și au blocat, inclusiv prin intermediul parlamentarilor PNL și USR, dar și cu concursul nevolniciei coaliției PSD/ALDE, orice lege serioasă privind răspunderea magistraților, vor continua să primească „pensii de serviciu”. Fără îndoială că le merită, deși pensii care ajung în unele cazuri până la zece mii de euro par ușor exagerate, față de media pensiilor din România, și ar cere o impozitare ceva mai severă.

 

În schimb, parlamentarii care se vor pensiona de acum încolo ar urma să nu mai aibă dreptul la „indemnizația de vechime” inclusă în pensia calculată potrivit statutului lor personal ca deputați și senatori.

 

Prin urmare, principiul solidarității se aplică în continuare, dar numai unora, nu și altora. Și așa at putea fi bine, numai că o astfel de opțiune impune prezentarea principiilor pe baza cărora unii beneficiază de solidaritate iar alții nu.

 

Parlamentarii constituie puterea legislativă, în timp ce magistrații constituie autoritatea judecătorească, dintre ei doar judecătorii formând puterea judecătorească. Așa spune Constituția României.

 

De simpatie se bucură cu toții cam la fel, deși nu simpatia poate fi criteriul diferențierii drepturilor lor. În orice caz, în trecere fie spus, deja există o discriminare umilitoare pentru legislativ, care face ca pensiile parlamentarilor să fie de cinci ori mai mici decât cele ale magistraților. Dacă pensiile parlamentarilor se vor diminua, discriminarea va fi și mai scandaloasă. A băgat cineva în seamă asta?

 

Iată de ce trebuie să ne întoarcem la Constituție. În art. 61 (1) aceasta dispune că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român...” Iar art. 1 (4) prevede că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”.

 

Așadar, Constituția tratează puterile ca fiind în principiu egale, căci altfel nu ar avea cum să se echilibreze, cu un anume spor pentru Parlament care, ca reprezentant suprem al poporului este în rândul puterilor statului un primus inter pares. Aceasta este ordinea constituțională a statului român.

 

Prin discriminarea plănuită de PNL și USR, acestea confirmă intenția lor de a răsturna ordinea constituțională făcând din autoritatea judecătorească (care – atenție! – nu este o putere în sens constituțional, întrucât îi include și pe procurori) puterea supremă, așezată deasupra legislativului. Chiar dacă Guvernul PNL nu a conștientizat semnificația gestului său, legislația în discuție îi devoalează convingerile și intențiile. Ele sunt anticonstituționale.

 

 

STATUL REPRESIV ESTE DEASUPRA STATULUI DEMOCRAT?

 

Să adăugăm la aceasta că de principiul solidarității în calculul pensiilor vor beneficia și militarii. Și asta este foarte bine. La ei voi reveni imediat.

 

Deocamdată trebuie spus că în rândul militarilor intră toți lucrătorii instituțiilor militarizate, instituții care s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie. (Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind demolarea moștenirii sistemelor totalitare de tip comunist, atrăgea atenția că militarizarea statului este caracteristica regimurilor nedemocrate.) Prin urmare, polițiștii, jandarmii, lucrătorii SRI, SIE etc. vor primi cu ocazia pensionării indemnizații care oricum am lua-o au natura juridică a pensiei. Nimic rău în asta.

 

Răul apare abia atunci când constatăm că legislația propusă de PNL și USR (astăzi susținută și de PSD și ALDE) nu menține solidaritatea și atunci când este vorba despre pensiile de merit ale academicienilor, artiștilor sau sportivilor de mare performanță. Cu alte cuvinte instituțiile represive ale statului capătă un tratament de favoare prin raportare la legislativ, principalul stâlp de rezistență al oricărui stat democrat, precum și la instituțiile civile din domeniul științei, culturii, sportului și altele asemenea.

 

Justiție, poliție și servicii secrete au avut și naziștii și bolșevicii. Parlament, cu adevărat, respectat și ascultat, au avut numai democrațiile. Cum să așezi atunci statutul personal al parlamentarilor sub cel al procurorilor și al lucrătorilor din instituțiile de forță?!

 

Aceasta reflectă dinnou o mentalitate transpusă în act politic: instrumentele specifice statului polițienesc sunt preferate celor ale statului democratic. Or, statul polițienesc și statul democrat se exclud reciproc, iar fără stat de democrat statul așa zis de drept nu este decât un braț al opresiunii. Spre asta merge România.

 

Și dinnou totul este coerent: când în plan economic practici neoliberalismul iar în plan social promovezi, inevitabil, politici antipopulare, ai nevoie să te bazezi pe poliție și justiție, mai mult decât pe parlamentari, profesori, medici și artiști. Logic! E bine, însă, să o înțelegem și noi.

 

 

DIPLOMAȚII NU MERITĂ ACELAȘI TRATAMENT CU MILITARII?

 

Așa cum spuneam, militarii, inclusiv cei care își riscă viața pe teatrele de operații din cele mai periculoase locuri ale lumii, vor beneficia la calculul pensiei de principiul solidarității. Nu poți fi în dezacord cu asta.

 

Țara are însă două armate: cea militară, care devine activă în caz de război, și armata diplomaților, care apără hotarele și interesele strategice ale națiunii atât pe timp de pace cât și pe timp de război. Ambelor li se cere același spirit de sacrificiu, același profesionalism, același efort.

 

Iată însă că, dinnou, partidele parlamentare (deopotrivă cele de guvernământ și cele de opoziție), cu un entuziasm care nu poate ascunde decât niște ținte antinaționale, sunt gata să refuze solidaritatea statului pentru diplomați. Ce ne spune asta?

 

După cum se știe, „armata militară” este trimisă acum să lupte în războaiele altora, să zicem, cu speranța (deșartă) că și alții vor sări la nevoie în sprijinul nostru. Armata noastră, așa slab dotată cum este, ar urma să apere hotarele NATO și UE luând în piept primul șoc al unui eventual atac extern, până când celelalte state membre vor apuca să decidă ce măsuri vor lua spre a-și apăra interesele. Iată de ce această armată trebuie menajată. Corect!

 

„Armata diplomatică”, în schimb, este implicată exclusiv în promovarea intereselor românești. Or, asta, îi încurcă pe „aliați”; ca să nu zicem că vine chiar împotriva intereselor lor. De aceea diplomații români trebuie umiliți, descurajați, sărăciți. Ce tineri de valoare să mai intre în diplomație când constată că statul disprețuiește această categorie profesională, printre altele, reducându-i pensiile, și așa cu mult mai mici decât cele ale magistraților sau militarilor?!

 

Că întărim armata (inclusiv în ceea ce îi privește pe ofițerii de informații și contrainformații) este bine. Că slăbim diplomația, este un dezastru strategic. Și în fața acestui dezastru, ministrul de externe tace. Tace, în loc să își apere „armata” cu demisia pe masă.

 

 

ROMÂNIA ESTE DINNOU ALTFEL DECÂT EUROPA

 

Așa cum am spus, deja, principiul solidarității în stabilirea nivelului pensiilor este prezent în politica tuturor statelor UE. De aceea putem vorbi despre un principiu european pe care, iată, acum îl punem în discuție. Cam așa cum am pus în discuție și principiul tratamentului uman al deținuților atunci când a fost abrogată legea recursului compensatoriu, spre consternarea Consiliului Europei și a Parlamentului european.

 

La ce duce asta? La confirmarea presupusei noastre incompatibilități cu civilizația europeană. O teză susținută de toți cei care doresc excluderea României din UE, eventual cu dezintegrarea ei și păstrarea Transilvaniei.

 

Se pare că, purtați de ura față de tot ceea ce este „special” și sugerează „inegalitatea dintre noi”, inoculată pervers în mințile noastre de o propagandă nefastă, am pierdut din vedere toate aceste aspecte. Nu vedem cum sub ochii noștri se distrug pas cu pas statul național, statul democrat, statul de drept, coeziunea națională, solidaritatea socială, armonia lăuntrică a cetății. Curând trezirea va fi prea târzie.

 

Peste câteva zile, Comisia juridică a Camerei Deputaților va lua în discuție proiectul de lege liberalo-userist privind „pensiile speciale”. Sunt convins că și acest semnal de alarmă va rămâne fără efect. Pot spune, însă, că, cel puțin, mi-am făcut datoria. Și, totodată, că atunci când va sosi ora socotelilor, nimeni nu se va putea scuza că nu a știut ce face. 

 

 

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.