Reteaua Corect

Papa Francisc în România. Ce se întâmplă în ultima zi a vizitei

Scris de newsreporter in 02 iunie 2019 la 08:38, in Social. 378 vizualizari Intra in discutie Taguribeatificare, blaj, Papa Francisc, ultima zi, vizita shortlinkhttp://crct.ro/nuwg

Şapte episcopi greco-catolici martiri, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, vor fi beatificaţi de Papa Francisc, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc duminică, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.

Citește pe Mediafax live-text cu vizita Papei

UPDATE ora 07.15 Scaunul folosit de Papa, la Blaj, încărcat de simboluri: Lemn din închisorile Sighet şi Gherla

 

Crucea, tronul şi amvonul folosite de Papa Francisc la slujba de la Blaj sunt încărcate de simboluri, pentru ele fiind folosit lemn din fostele închisori comuniste şi trimit cu gândul la „vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei”, spune artistul Andu Mărginean.

Conceptul vizual al evenimentului aparţine designerului sibian Andu Mărginean. Tot el s-a ocupat de confecţionarea obiectelor, iar pregătirile au început în urmă cu aproximativ trei luni. Chiar dacă ştia clar ce are de făcut, de la concept tehnic, până la organizarea scenei şi decorarea ei, Andu Mărginean a declarat, pentru MEDIAFAX, că a simţit nevoia să meargă la Vatican, înainte de a începe să „deseneze” tronul Papal, crucea şi amvonul.

 

„Primul meu gând a fost să mă urc în avion şi să plec la Vatican. Ceea ce am şi făcut, de ziua mea, în martie. Am vrut să adulmec acest loc, să îi simt vibraţia. E clar că relaţia cu o asemenea figură importantă cum e Papa îţi impune să priveşti lucrurile cu maximă seriozitate”, a povestit Andu Mărginean.

Vaticanul a impus două chestiuni clare: una legată de dimensiune şi ergonomia tronului arhieresc, iar alta să existe o legătură directă între obiect, respectiv între scaun, şi beatificarea celor şapte episcopi martiri.

Aşa a venit ideea lemnului din închisorile de la Sighet şi Gherla, bucăţi din acest material fiind încastrate în obiectele care vor fi folosite de Papa Francisc.

„Trimit cu gândul la vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei. Braţul tronului arhieresc are o simbolistică aparte, el descriind metaforic un geam vizor cu şapte gratii. Ca o curiozitate, unele bucăţi din lemnul primit de la cele două închisori provin dintr-un toc de uşă, întregul material fiind livrat cu aviz de expediţie, ceea ce îi confirmă autenticitatea. A fost o muncă importantă să se extragă şi să se stăpânească constructiv lemnul vechi. E interesant de văzut că are o altă faţă, e un lemn chinuit, care însă se integrează în obiecte cu desăvârşire”, povesteşte Andu Mărginean.

Artistul vizual sibian spune că înainte de a decide asupra ideii finale a umplut foi întregi. A treia idee a fost cea „câştigătoare”.

„Într-un moment în care am luat mâna de pe mouse, am apucat creionul şi am pornit aproape necontrolat de la un semn de cruce care s-a continuat cu elementul care l-a închis şi a format, de fapt, laterala scaunului. A fost un gest care a venit aşa, pur şi simplu. Apropo de inspiraţie, cred că a venit de undeva, cumva. Acela a fost momentul în care am zis că s-a împlinit ideea. Apariţia acelui geam de puşcărie stilizat cu şapte gratii care îi simbolizează pe cei 7 episcopi martiri am considerat că are mult mai multă forţă de expresie. Devenea astfel un obiect mai simplu, mai curat, lucru care ştiu că e pe placul Papei Francisc”, a mărturisit Andu Mărginean.

Tronul are 146 de centimetri înălţime, 70 de centimetri lăţime şi peste 50 de kilograme. Acesta a fost realizat din lemn de stejar, dat cu baiţ, apoi cu două straturi de lac. În afara lemnului vechi integrat şi a lemnului de stejar, tronul arhieresc conţine aur şi catifea albă. Atât designul, cât şi construcţia propriu-zisă, precum şi tapiţeria sunt realizate la Sibiu.

Crucea are o înălţime de aproximativ 3,7 metri şi o lăţime de 1,54 metri, şi aceasta fiind încărcată de simboluri.

„Crucea este un element ce ţine acel modul, structurată pe ambele braţe din 7 straturi, care sunt modelate pe trepte, pe reliefuri diferite, unite şi care formează prin alăturare o structură compactă. Straturile sunt străpunse de şapte piroane, două şi două pe braţe, două jos şi unul sus. Crucea are în compoziţie lemn viguros, modern, sănătos şi lemn vechi, traumatizat, provenit din închisorile comuniste. Crucea nu are nicio zonă care să fie îndreptată ferm, pentru a fi foarte vizibilă. În spătarul scaunului, în partea superioară, există un decroş, corect organizat. Crucea este amplasată în spatele Papei, exact pe axul spătarului tronului arhieresc, ca proporţie având o relaţia strictă cu acesta”, explică artistul.

Pe scena principală de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, alături de tronul arhieresc şi crucea din spatele lui a fost gândit altarul, o piesă minimalistă, dimensiunile lui fiind stabilite tot de Vatican. Amvonul preia şi el elemente din întregul concept şi este tapiţat cu acelaşi material ca tronul arhieresc, purtând şi el simbolul gratiilor şi acea cruce stilizată, care formează locul de aşezare a mâinilor.

Ultima zi a vizitei Papei în România. Şapte episcopi greco-catolici vor fi beatificaţi la Blaj

Ultima zi a vizitei apostolice a Papei Francisc în România aduce şi un eveniment de o însemnătate deosebită pentru credincioşii greco-catolici, şi anume ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri.

La evenimentul istoric de la Blaj va fi prezent şi preşedintele României, Klaus Iohannis, iar organizatorii vizitei au estimat prezenţa a peste 150.000 de persoane.

Potrivit programului oficial, Sfântul Părinte va pleca de la Bucureşti cu avionul duminică, la ora 9.00, cu direcţia Sibiu, de unde va merge cu elicopterul la Blaj, sediul istoric al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Aici, Suveranul Pontif va celebra Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, ritul sacru desfăşurându-se pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Papa Francisc va prezenta omilia celebrării euharistice şi va recita antifonul marian pascal ”Regina Coeli” (”Bucură-te, Regina Cerului”).

Câmpia Libertăţii este locul unde a avut loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”. Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei. În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

După prânzul cu suita papală, Sfântul Părinte va avea o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii rome din Blaj.

În jurul orei 17.00, Papa Francisc va sosi cu elicopterul la aeroportul din Sibiu pentru ceremonia de rămas bun.

Cine sunt cei şapte episcopi martiri beatificaţi de Papa Francisc la Blaj

Şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj vor fi beatificaţi la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj. Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, explică în ce constă procesul de beatificare.

Părintele vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, a explicat în ce constă procesul de beatificare, cu reguli foarte riguroase care, în acest caz a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi.

„Vorbim despre încununarea unui proces care a durat aproape 25 de ani. Pregătirile beatificării au început în anul 1994”, a spus părintele vicar general Cristian Barta.

Vor fi beatificaţi episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalţi episcopi arestaţi şi era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripţionate pe cruce doariniţialele ”A.V.” Între cei şapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care şi-a pierdut viaţa în timpul persecuţiei, la 10 mai 1950.

Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952), episcop de Oradea şi decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaşte mormântul. În 29 o ctombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopţii, dus la Bucureşti sub pretextul că va fi primit în audienţă de un ministru, internat pentru două nopţi în celulele arestului Ministerului de Interne şi apoi înfăţişat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securităţii, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămăşiţele.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav şi lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihneşte trupul său arămas necunoscut posterităţii.

Ioan Bălan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, l a 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supravieţuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viaţă i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiţionate şi de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureş, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispăşea o condamnare pe viaţă primită în 1957 pentru ”instigare şi înaltă trădare” după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 şi închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. Locul exact al înhumării nu a mai putut fi identificat.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj - Gherla, care a citit Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918, a supravieţuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârşitul vieţii, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani. A fost creat Cardinal în 1969, în secret - in pectore - şi a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securităţii, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Reguli stricte pentru pelerinii care participă la întâlnirea cu Papa, de pe Câmpia Libertăţii

Reguli stricte pentru pelerinii care vor participa la liturghia pe care Papa Francisc o va oficia, în 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Potrivit organizatorilor, accesul se va face doar pe baza invitaţiilor, după un control de securitate.

Potrivit organizatorilor, la Sfânta Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi greco-catolici martiri, pe care Papa Francisc o va oficia pe Câmpia Libertăţii în data de 2 iunie 2019, sunt aşteptaţi zeci de mii de pelerini.

Organizatorii anunţă că accesul se va face doar pe baza invitaţiilor, care au fost distribuite parohiilor greco-catolice din ţară, şi a cărţilor de identitate.

Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis între orele 6.00 şi 10.00. „Pentru evitarea aglomeraţiei se recomandă sosirea din timp, toţi pelerinii urmând să treacă prin filtrul de control de securitate de la intrarea pe Câmpia Libertăţii. Accesul pe Câmpia Libertăţii cu animale de companie este interzis”, au mai anunţat organizatorii.

Pelerinii vor putea avea la ei apă în pet-uri, scaun pliabil, umbrelă, un rucsac mic, sandwich-uri, iar pentru copiii sub 3 ani este permis accesul în cărucior. „Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis doar într-o ţinută decentă, în conformitate cu solemnitatea evenimentului (de ex: purtarea unei vestimentaţii care să acopere umerii şi genunchii)”, se mai arată în comunicatul organizatorilor vizitei Papei la Blaj.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.