Reteaua Corect

O viata distrusa de maidanezi. Cazul Georgeta Stoicescu impotriva Romaniei

Controversa legata de situatia cainilor comunitari promite sa revina in prim plan, dupa ce statul roman a fost condamnat marti de judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru ca nu a luat suficiente masuri de protectie a cetatenilor impotriva maidanezilor. Romania trebuie sa plateasca in acest caz despagubiri de 9.000 de euro cu titlu de daune morale si 20 de euro, cu titlul de cheltuieli de judecata. Decizia a fost luata in urma reclamatiei depuse de Georgeta Stoicescu, o femeie in varsta de 71 de ani, a carei viata a fost distrusa dupa ce a fost atacata de o haita de caini fara stapan chiar in fata casei ei din Bucuresti.

Sursa imagine: agenda.ro.jpg

Georgeta Stoicescu a reclamat statul roman la CEDO in 2003, insa in decembrie 2007, femeia a decedat, procesul fiind continuat de sotul ei, Georgel Stoicescu. In reclamatia catre CEDO, romanca a sustinut ca autoritatile locale nu au luat masurile necesare pentru a rezolva problema cainilor comunitari din Bucuresti si pentru a asigura siguranta si sanatatea locuitorilor orasului. Ea si-a argumentat pozitia apeland la articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, si a articolului 8, care garanteaza dreptul la viata privata si de familie. In plus, pe baza alineatului 1 a articolului 6 din Conventie, care stipuleaza dreptul la un proces echitabil, romanca a reclamat si ca instantele nationale i-au respins cererile de despagubire pe care le formulase, fara a examina fondul cazului ei.

Dupa cum se arata intr-un comunicat emis de instanta europeana, judecatorii CEDO au decis marti ca statul roman a incalcat toate cele trei articole invocate de reclamanti si au hotarat ca Romania trebuie sa plateasca despagubiri de 9.000 de euro cu titlu de daune morale si 20 de euro, cu titlul de cheltuieli de judecata.

O viata distrusa

Documentul care prezinta decizia CEDO reaminteste ca in data de 24 octombrie 2004, Georgeta Stoicescu, pe atunci in varsta de 71 de ani, a fost atacata de o haita de sapte caini maidanezi in fata casei ei din cartierul bucurestean Pajura. La acea vreme, noteaza judecatorii CEDO in comunicat, problema cainilor vagabonzi in orasele romanesti era deja de notorietate. In urma atacului, Georgeta Stoicescu s-a ales cu o rana la cap si cu un femur fracturat, ea trebuind sa-si petreaca patru zile la spital. La externare, femeii i s-a prescris un tratament medical, pe care romanca nu si-l putea insa permite. Dupa cum se explica in comunicatul  CEDO, sotii Stoicescu erau pensionari si aveau un venit lunar de circa 80 de euro, traind astel la limita subzistentei. Dupa iesirea din spital starea de sanatate a Georgetei Stoicescu s-a degradat. Femeia a scazut in greutate, a inceput sa sufere de amnezie si sa acuze dureri la umar si la sold si se deplasa cu dificultate. In acelasi timp, ea traia cu frica unui nou atac din partea maidanezilor, astfel incat nu a mai indraznit sa iasa din casa. Pana in 2003, ea devenit complet imobila. In data de 4 iunie 2003, femeia a fost incadrata in categoria persoanelor cu handicap.

Taxe judiciare exorbitante

In 10 ianuarie 2001, Georgeta Stocicescu, reprezentata de sotul ei, a cerut daune pe motiv ca starea ei de sanatate sa deteriorat in urma atacului din 24 octombrie. Reclamanta a avut apoi neplacuta supriza sa constate ca instantele  de judecata ii pretind taxe judiciare care ii depaseau cu mult bugetul, ridicandu-se la nu mai putin de 250 de euro. Cu chiu cu vai, ea s-a imprumutat de 20 de euro, insa actiunea impotriva Primariei i-a fost totusi respinsa in 6 martie 2001 de instantele din Romania, care au invocat faptul ca reclamanta nu a platit integral taxele judiciare pentru respectivele cereri. Sotii Stoicescu au depus apel.

Problema maidanezilor, de notorietate

Tot in martie 2001, Primaria Capitalei anunta ca in anul 2000, nu mai putin de 22.000 de oameni au avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce au ost atacati de cainii vagabonzi. Deasemenenea, de la inceputul lui 2001, peste 6000 de oameni fusesera muscati de maidanezi, cei mai vulnerabili in ata atacurilor fiind copiii si persoanele in varsta. In aceste conditii, Primaria Capitalei anunta ca intentioneaza sa ia masuri pentru eutanasierea cainilor ara stapan. La 19 aprilie 2001, Consiliul General al Capitalei e emis decizia nr. 82, iar Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta nr.155/2001 – care a intrat in vigoare in data de 13 decembrie 2001 – care permitea capturarea si sterilizarea sau eutanasierea maidanezilor. Varianta eutanasierii, noteaza comunicatul CEDO, a fost insa intens criticata de personalitati publice din strainatate, precum actrita Brigitte Bardot, care, in 2001, a donat circa 100.000 de euro pentru ca Primaria Capitalei sa lase cainii in viata, rezumandu-se la a-i steriliza.

Victima, silita sa identifice ea insasi autoritatea responsabila cu supravegherea organismului competent in ceea ce priveste cainii comunitari

In 19 iunie 2001, a fost judecat apelul sotilor Stoicescu, magistratii ajungand la concluzia ca agentia publica responsabila de situatia maidanezilor, Administratia pentru Supravegherea Animalelor, nu a luat toate masurile necesare pentru a proteja populatia, si ca atacul indreptat impotriva femeii i-a pus acesteia viata in pericol, provocandu-i daune fizice si psihice. Instanta a decis ca Primaria Capitalei trebuie sa-i plateasca Georgetei Stoicescu despagubiri de circa 400 de euro, reprezentand doar 10% din suma pretinsa de reclamanta. Primaria a depus insa apel, obtinand castig de cauza dupa ce a explicat ca Administratia pentru Supravegherea Animalelor nu se afla sub autoritatea sa ci a Consiliului Muncipiului Bucuresti. In 28 iunie 2002, reclamanta a depus o noua actiune in justitie, de aceasta data impotriva Administratiei pentru Supravegherea Animalelor si a Consiliului Muncipiului Bucuresti, insa si aceasta a fost respinsa.

Noi victime ale maidanezilor in Capitala. Guvernul a ramas pasiv

Intre timp, noteaza comunicatul CEDO, cainii vagabonzi au continuat sa creeze probleme. Conform autoritatilor, in primele sase luni din 2009, peste 9.000 de persoane au fost muscate de maidanezi in Bucuresti, intre acestea numarandu-se 1.678 de copii. Deasemenea, 38% dintre cainii adunati de pe strazi in prima jumatate a lui 2009 erau bolnavi de leptospiroza. In aprilie 2010, autoritatile anuntau ca in Capitala traiesc 40.000-100.000 de caini ara stapan si ca in primele patru luni ale anului fusesera muscate de acestia peste 2.000 de persoane. In ianuarie 2011, o femeie in varsta a ost ucisa de maidanezi chiar in centrul Bucurestiului.

Constatarile CEDO

Comunicatul CEDO noteaza faptul ca autoritatile romane dispuneau de informatii detaliate cu privire la problema cainilor fara stapan si la pericolul pe care acestia il reprezinta pentru populatie. In acest sens, autoritatile romane au venit si cu o serie de reglementari, care au fost modificate in mai multe randuri. In ciuda reglementarilor, subliniaza documentul emis de instanta europeana, situatia a ramas critica, mii de oameni continand sa fie atacati de maidanezi numai in Bucuresti. Desi a fost de acord cu argumentul Guvernului Romaniei potrivit caruia responsabilitatea pentru problema cainilor comunitari revine si societatii civile, CEDO a observat ca Executivul de la Bucuresti nu a identiicat nicio masura concreta pe care autoritatile ar fi  luat-o la momentul respectiv in vederea solutionarii problemei cainilor comunitari. Deasemenea, Guvernul Romaniei nu a stabilit daca reglementarile sau practica din acest domeniu din vremea incidentului sau adoptate ulterior erau capabile sa acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor cainilor comunitari. In plus, problema pare sa nu i fost rezolvata. In aceste conditii, instanta europeana considera ca masurile inadecvate luate de autoritatile romane pentru a gestiona situatia cainilor fara stapan in cazul Stoicescu, combinate cu esecul lor in a-i satisace reclamanei dreptul la reparara prejudiciului, a incalcat articolului 8 din Conventie.

 In ceea ce priveste incalcarea articolului 6 din Conventie, instanta europeana noteaza ca  sarcina impusa reclamantei, de a identifica autoritatea responsabila cu supravegherea organismului competent in ceea ce priveste cainii comunitari, a fost disproportionata, in conditiile in care potrivit legislatiei interne consiliile municipale sunt insarcinate sa creeze structuri care sa gestioneze situatia cainilor comunitari si primariile sunt insarcinate cu punerea in aplicare a politicilor consiliilor municipale. Curtea a considerat totodata ca reclamanta nu a putut cere repararea prejudiciului pentru atacul suferit si a concluzionat ca nu a beneficiat de un drept de acces efectiv la un tribunal. 

Reactia MAE

Intr-un comunicat emis marti, Ministerul Afacerilor Externe a anuntat ca “a luat nota de faptul ca astazi, 26 iulie 2011, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronuntat in cauza Georgel si Georgeta Stoicescu impotriva Romaniei, constatand incalcarea art. 8 si 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul la viata privata si dreptul la un proces echitabil”. In continuare, MAE a rezumat practic textul comunicatului CEDO, tinand sa sublinieze ca instanta europeana “a acceptat argumentul Guvernului Romaniei potrivit caruia responsabilitatea pentru problema cainilor comunitari revine si societatii civile”. “Sub acest aspect, s-a aratat ca nu trebuie sa se impuna autoritatilor o sarcina excesiva sau insuportabila in ceea ce priveste prioritatile si resursele”, a afirmat MAE.

Deasemenea, intr-o nota de subsol cu referire la articolul 6 din Conventie, MAE a amintit urmatoarele: “La 10 ianuarie 2001, reclamanta a chemat in judecata Primaria Municipiului Bucuresti solicitand obligarea la daune-interese pentru prejudiciul suferit ca urmare a atacului. Desi in prima instanta actiunea reclamantei a fost admisa, urmare a recursului primariei cererea sa a fost respinsa in mod definitiv, retinandu-se lipsa calitatii procesuale pasive a primariei, avand in vedere ca Administratia pentru Supravegherea Animalelor se afla sub autoritatea consiliului municipal. La 28 iunie 2002 reclamanta a introdus o noua actiune in instanta impotriva Administratiei pentru Supravegherea Animalelor si Consiliului Municipiului Bucuresti. Actiunea sa a fost respinsa in mod definitiv, retinandu-se lipsa calitatii procesuale pasive a consiliului municipal si faptul ca incepand cu data de 31 octombrie 2001 Administratia pentru Supravegherea Animalelor a fost desfiintata, iar atributiile de control cu privire la cainii comunitari au fost transferate primariilor de sector”.

1.

Deputatii au adoptat Legea privind gestionarea cainilor fara stapan

Publicat in 31 Mai 2011 la 11:53

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat marti, pe articole, proiectul de lege de aprobare a OUG 155/2001 privind programul de gestionare a cainilor fara stapan, transmite Mediafax. Proiectul de lege intra la vot final in sesiunea de la ora 12.30.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.