Reteaua Corect

Încep procesele privind Secția specială și MCV la Curtea de Justitie a UE

Scris de newsreporter in 16 ianuarie 2020 la 11:07, in Social. 282 vizualizari Intra in discutie TaguriCurtea de Justitie a UE, mcv, proces, secția specială, siij shortlinkhttp://crct.ro/nvxv

Primele procese intentate de instanțe din România la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind controversata secție specială și obligativitatea respectării recomandărilor din rapoartele MCV vor începe săptămâna viitoare, când părțile implicate își vor susține pledoariile, scrie HotNews.ro.

Autoritățile române vor fi reprezentate de noul agent guvernamental pentru CJUE Emilia Ganea, de magistratul Horațiu Radu din partea Parchetul General, în timp ce CSM, care a susținut vehement prin fostul președinte Lia Savonea păstrarea acestei secții, va fi reprezentat de avocatul clujean Radu Chiriță, cel care în 2017 a realizat o statistică pe baza datelor obținute de la instanţele din ţară a mandatelor de interceptare aprobate de magistrați. El a apărat mai multe personaje acuzate de corupție, între care Gigi Becali, dar și pe fostul ofițer SRI Daniel Dragomir.
În 2019, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale instanțelor din România, între care Curțile de Apel Pitești, București și Tribunalul Olt, care au contestat modul în care a fost înfiintată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și cer, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Demersul la Curtea Europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România, iar o parte din dosarele înregistrate au fost conexate.

În 20 și 21 ianuarie părțile implicate își vor susține pledoariile. Din partea României, pledoariile vor fi susținute de noul agent guvernamental pentru CJUE Emilia Ganea, Asociația Forumul Judecătorilor (reclamantul în aceste dosare) va fi reprezentată de judecătorul Dragoș Călin, iar pentru Parchetul General pledoaria va fi susținută de Horațiu Radu, adjunctul procurorului general. Va susține pledoarie pe două dintre dosare și procurorul Bogdan Pîrlog, președinte al Asociației "Inițiativa pentru Justiție". Își vor susține punctele de vedere în fața CJUE și reprezentanții Comisiei Europene și ai unor state care au intervenit în procedură, precum Belgia, Danemarca, Suedia.

Opinia CSM - de apărare a Secției speciale - va fi susținută de către avocatul clujean Radu Chiriță, potrivit judecătorului Dragoș Călin, președintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România.

Decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a desemna un avocat în aceste procese este una discutabilă.

"Problema este de ce CSM, care are atâția judecători și procurori detașați, practic crema magistraturii, are direcție de specialitate cu zeci de angajați care pot reprezenta în instanța de judecată, apelează la un avocat. Este inexplicabil de ce a apelat CSM la serviciile unor avocați când are zeci de specialiști. Nu ne impresionează însă cu nimic prezența unui anumit avocat acolo. Scopul nostru este să câștigăm procesul de la CJUE, după ce în toți acești ani ne-am luptat cu morile de vânt", a declarat pentru HotNews.ro judecătorul Dragoș Călin, președintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România.

Următorii pași la CJUE

După susținerea pledoariilor și sesiunea de întrebări din partea judecătorilor din complet (Marea Cameră a CJUE) și din partea avocatului general, se declară închise dezbaterile, iar Curtea va anunța termenul în care avocatul general va face publice concluziile. Din practică, acest termen ar fi în jur de o lună. După concluzii, urmează pronunțarea CJUE.

CSM: Înființarea Secţiei speciale constituie o garanție legală a principiului independenţei justiţiei în general şi a independenţei judecătorului în special

În punctul de vedere trimis CJUE în 2019 și care urmează să fie susținut în fața Curții, președintele de atunci al CSM Lia Savonea a susținut legalitatea înființării și funcționării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). În documentul ajuns la CJUE, CSM susține că "înființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie constituie o garanție legală a principiului independenţei justiţiei în general şi a independenţei judecătorului în special". Până acum nu există o decizie a plenului CSM, după alegerea noii conduceri, vizând schimbarea opiniei Consiliului.
Principalele argumente susținute de CSM în punctul de vedere trimis CJUE și obținut de HotNews.ro:
(Vezi documentul la finalul articolului)
  • "Cu privire la utilitatea înființării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Curtea Constituţională, prin Decizia 33/2018, a reținut, în controlul a priori al legii de înfiinţare, că această structură specializată constituie o garanţie legaiă a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. S-a mai reținut că se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunţuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire ia efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârşite de magistrați.
  • De altfel, Curtea a reținut că este constituțional şi aspectul privind stabilirea unor reguli speciale de competenţă cu privire la o anumită categorie de persoane, acest aspect nereprezentând un element de noutate în actualul cadru normativ procesual penal.
  • În ceea ce priveşte Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din reglementarea legală a acestei secții reiese cu claritate faptul că nu doar independența judecătorilor este asigurată, cât şi cea a procurorilor care funcționează în cadrul său.
  • Aşadar, potrivit dispoziţiilor legale enumerate mai sus (...) privind înfiinţarea, organizarea şi funcționarea Secţiei pentru investigarea infracțiunilor din justiţie, procurorul-şef al acesteia este numit în funcţie de Plenul CSM, spre deosebire de procurorii de la marile parchete (spre exemplu, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procurorul-şef DNA, procurorul-șef DIICOT) care sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs organizat de Ministerul Justiției, CSM emițând doar un aviz consultativ în această procedură.
  • Mai mult, prin analiza cadrului legal care guvernează înființarea, organizarea şi funcţionarea Secţiei, suntem de părere că legiuitorul a avut în vedere crearea unui structuri de parchet care prin particularităţile sale, în ceea ce priveşte numirea în funcție a procurorilor, să asigure o independenţă a acestora prin eliminarea din procedura de selecție a Ministerului Justiţiei.
  • Regulile privitoare la competența personală, ca o derogare de la competența după materie, ţin de tradiţia dreptului românesc și nu au fost niciodată contestate sau considerate o încălcare a principiului statului de drept. Prin urmare, principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 19 alin. (1) al doilea paragraf din TUE şi de art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost interpretate prin jurisprudența CJUE, nu se opune înființării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcţie a procurorilor care fac parte din această Secţie. Dimpotrivă, înființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie constituie o garanție legală a principiului independenţei justiţiei în general şi a independenţei judecătorului în special.
  • (...) Organizarea judiciară nu cade în competența exclusivă a Uniunii Europene. Aşadar, statele membre pot să îşi organizeze sistemele de justiţie în mod autonom, ținând seama de tradiţiile juridice extreme de eterogene la nivel european, cu respectarea însă a principiului statului de drept şi a tuturor celorlalte principii care, de altfel, fac parte din tradiţia comună a statelor membre.
  • În ceea ce priveşte instituirea unei secţii specializate în investigarea infracţiunilor din justiţie, nici principiul statului de drept şi nici cel al egalităţii cetăţenilor în faţa legii nu se opun unei astfel de măsuri adoptate la nivel intern, într-un domeniu care nu a făcut şi nu poate să facă obiectul uniformizării la nivelul UE. Este de tradiţia dreptului penal românesc existența unor diferite forme de competenţă, respectiv materială (după tipul infracţiunii comise), personală (după calitatea persoanei suspectate că a comis o infracţiune) şi teritorială (după, prin altele, locul comiterii unei fapte prevăzute de legea penală).
  • Rațiunea instituirii unei competențe personale, deși nu se impune a fi justificată întrucât ține de autonomia fiecărui stat membru de a hotărî în materia organizării judiciare proprii, rezidă, pe de o parte, în necesitatea de a asigura garanții suplimentare anumitor persoane acuzate de comiterea unor infracţiuni, prin prisma rolului important ocupat în societate şi a importanţei funcţiei lor (de pildă, deputaţi, senatori, magistrați care sunt judecaţi, în primă instanţă, de curțile de apel, indiferent de gradul profesional deţinut ori, mai ales, de natura infracţiunii comise) şi, pe de altă parte, de necesitatea de a asigura un grad sporit de profesionalism al judecătorilor învestiți cu soluţionarea cauzelor, mai ales că existența unei competențe personale, presupune, de cele mai multe ori, săvârşirea faptei în cadrul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
  • În concluzie, în raport de cele în precedent inserate, în subsidiar, apreciem că dreptul european invocat nu se opune emiterii de către subscrisul a unor regulamente privind înființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, subscrisul îndeplinindu-şi obligaţiile în temeiul legii şi în limitele competenţelor".
CSM mai susține că garanţiile de independenţă și imparțialitate ale Secției pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele:
  • vechimea de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
  • selectarea, atât a procurorului-şef Secţie, cât şi a procurorilor cu funcţii de execuţie, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi nicidecum de factorul politic așa cum se precizează în spaţiul public;
  • transparența procesului de selecție atât a procurorului-șef secţie, cât şi a procurorilor cu funcţii de execuţie;
  • evaluarea riguroasă a activităţii profesionale a procurorilor, desfăşurată în ultimii 5 ani de către comisii numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cine este avocatul care va susține în fața CJUE punctul de vedere al CSM
Radu Chiriță este avocat în Baroul Cluj și profesor la Facultatea de Drept a Universității Babeș- Bolyai.
Chiriță este avocatul care în mai 2017 a realizat o statistică pe baza datelor obținute de la instanţele din ţară a mandatelor de interceptare aprobate de magistrați în perioada 2010-2015. Astfel, în total, în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanţă autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri. Rata de admitere este foarte ridicată, în general apropiindu-se de 100%, indiferent de numărul solicitărilor, susținea avocatul clujean.
El susținea că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept și vorbea despre "un stat poliţienesc". "Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, declara Chiriţă pentru Mediafax.
Statistica a fost invocată atunci de Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului la acea vreme, ca argument pentru o lege a răspunderii magistraţilor, care "să prevină excesele din sistemul judiciar".
De asemenea, Chiriță a fost avocatul mai multor personaje acuzate de fapte de corupție, dar și al fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, cel care a vorbit despre un "sistem ocult" construit de fostul prim adjunct Florian Coldea, cu care însă, a avut o relație apropiată în perioada în care a fost activ în SRI.
Radu Chiriță este apărătorul fostului ofițer SRI într-un proces intentat de acesta Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene. El reclamă că, în cele două cauze penale în care a fost vizat (un dosar deschis de DNA pentru fapte de corupție și dosarul ”Black Cube” instrumentat de DIICOT) au fost utilizate date personale care îl privesc și care ar fi fost puse la dispoziția organelor de urmărire penală de SRI, care "ar folosi o aplicație informatică pentru a realiza o supraveghere în masă a persoanelor în România". Între altele, el acuză Comisia că și-a încălcat obligațiile "cu privire la asigurarea respectării de către România a regulilor statului de drept, a independenței instanțelor de judecată și a drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate sub jurisdicția sa". Tribunalul UE i-a respins acțiunea, decizia fiind luată în 20 decembrie 2019.
Avocatul Radu Chiriță este și cel care a făcut plângere disciplinară împotriva judecătoarei Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, care a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătura cu decizii ale CCR. Cazul a determinat un scandal vizând Inspecția Judiciară.
Radu Chiriță a fost și apărătorul fostului președinte al Consiliului Județean Hunedoara Mircea Moloț în dosarul în care a fost acuzat de către DNA de fapte de corupție. Avocatul clujean l-a reprezentat și pe Gigi Becali într-un proces intentat de acesta la CEDO.
Fostul agentul guvernamental Radu Canțăr susținea că "criticile vizând SIIJ sunt bazate pe o intepretare tendențioasă" / Cum a schimbat Guvernul Orban opinia trimisă CJUE
În Memorandumul aprobat de Guvern în 27 decembrie privind desființarea Secției speciale se face referire și la cauzele de pe rolul CJUE. "Pozițiile Guvernului transmise anterior prin intermediul observațiilor scrise, în măsura în care nu mai corespund opticii noului Guvern pot și trebuie modificate corespunzător, în formele agreate la nivelul executivului și urmând procedurile specifice în fața CJUE. Din această perspectivă o schimbare fundamentală cu privire la existența SIIJ, în sensul unei decizii de desființare a acesteia va determina o schimbare corespunzătoare în poziția statului român în fața CJUE, deoarece, în observațiile scrise anterioare, s-au susținut, în esență, legalitatea și oportunitatea înființării acestei structuri speciale de parchet. Precizăm faptul că Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene a întocmit observațiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contribuțiilor mai multor instituții, nu numai a MJ", arată Guvernul în Memorandum.


Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.