Reteaua Corect

Încă un român câștigă la CEDO. Înalta Curte i-a încălcat drepturile

CEDO a pronunțat o nouă decizie care ne arată că la Înalta Curte de Casație și Justiție, sub conducerea Liviei Stanciu, drepturile omului și Convențiile internaționale în domeniu nu contau, scrie QMagazine.ro.

Desigur, asta în timp ce propaganda continuă să omagieze judecătorii „buni” de la această instanță, „profesioniști, integri, supracalificați”, „umiliți de cei de la CCR.”

MANDATUL DE INTERCEPTARE A ÎNCĂLCAT ARTICOLUL 8 DIN CONVENȚIE

Într-o decizie pronunțată în urmă cu trei zile, judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului au decis că interceptarea unui inculpat acuzat pentru fapte de corupție în baza Legii 51/1991 privind siguranța națională, i-a violat acestuia drepturile fundamentale prevăzute de articolul 8 din Convenția Drepturilor Omului privind dreptul la viață privată.

Reclamantul este Ilie Stana, cetățean român, născut în 1951, din Timișoara.

În 20 februarie 2003, Stana, director de bancă la acel moment, a fost arestat preventiv de Direcţia Naţională Anticorupţie București pe motiv că a luat mită pentru a influența acordarea unui împrumut solicitat de M.G.

Printr-o decizia definitivă 1153 pronunțată la data de 13 aprilie 2012, completul format din judecătorii LUCIAN MACAVEI, MARICELA COBZARIU ȘI SOFICA DUMITRAȘCU (decedată între timp) de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe reclamant pentru luare de mită. Printre elementele care au condus la condamnarea acestuia a fost transcrierea unei convorbiri telefonice a reclamantului cu M.G. la data de 16 septembrie 2002.

Conversația a fost interceptată pe baza unui mandat de interceptare emis de procurorul DNA  conform prevederilor Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională, pentru o perioadă cuprinsă între 13 august și 12 noiembrie 2002.

Reclamantul a invocat în fața instanțelor naționale ilegalitatea interceptării conversației sale telefonice, precum și inexactitatea transcrierii sale. Acesta a invocat că CEDO arătase în decizii deja pronunțate că Legea nr. 51/1991 nu prevedea garanțiile necesare în temeiul articolului 8 din Convenție, dar, cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat numai că interceptarea contestată a fost legală și intră în domeniul de aplicare al Legii nr. 51/1991.

Reclamantul a invocat articolul 8 din Convenție întrucât interceptarea conversațiilor sale telefonice a fost ilegală, efectuată cu încălcarea dreptului său la viață privată.

În fața Curții Europene a Drepturilor Omului, reprezentantul Guvernului României a susținut că Stana trebuia să se adreseze instanțelor civile pentru despăgubiri dacă se considera lezat, însă Curtea a consemnat că reclamantul nu a făcut-o și din cauza lipsei de succes la care se aștepta, fapt susținut de atâtea alte procese naționale în care instanțele nu au dat dreptate celor care au reclamat încălcarea drepturilor.

Curtea subliniază în Stana v România că jurisprudența să anterioară a constat deja că utilizarea dispozițiilor Legii nr. 51/1991 ca temei de drept pentru interceptarea comunicațiilor nu oferă o protecție împotrivă intervenției arbitrarului prin raportare la art. 8 din Convenție.
În acest sens Curtea a făcut trimitere la hotărâri anterioare precum cea din cauza Dumitru Popescu v. România (nr. 71525/01, 26 Aprilie 2007) sau Valentino Acatrinei v. România (nr. 18540/04, 25 Iunie 2013). În cauza Dumitru Popescu, Curtea a arătat că infracțiunea de contrabandă cu tigări, de comiterea căreia era suspectat reclamantul, nu era enumerată în art. 3 din Legea nr. 51/1991 printre acțiunile ce constituie amenințări la adresa siguranței naționale, care ar fi justificat, în opinia Guvernului, interceptarea comunicațiilor sale: legea în cauză se referă în mod expres la infracțiunea de contrabandă cu materiale explozive sau radioactive și nu la contrabandă cu țigări.

Totodată, în jurisprudența sa anterioară, Curtea a arătat că sistemul de interceptare implementat de autoritățile române a încălcat cerințele Articolului 8 din Convenție, în ceea ce privește: autorizarea supravegherii de către un procuror care nu este independent de puterea executivă, faptul că decizia procurorului nu putea face obiectul prealabil al unui proces, iar persoana supravegheată nu putea să atace în face instanțelor de judecată temeinicia măsurii de interceptare; totodată, nu există în lege vreo mențiune în legătură cu circumstanțele în care redările interceptărilor puteau fi distruse (Dumitru Popescu v. România).

Avocatul Adrian Bărăgan care l-a reprezentat pe Ilie Stana la CEDO a declarat pentru Q Magazine că analizează împreună cu clientul său intentarea unui proces pentru despăgubiri morale și materiale împotriva procurorului care a ordonat interceptarea și a  judecătorilor de la Înalta Curte care nu au înlăturat din dosar probele considerate de CEDO ilegale.

Stana a cerut la CEDO despăgubiri de 500.000 de euro care i-au fost respinse, arătându-se în decizie că este suficientă recunoașterea încălcării articolului 8 al Convenției de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, ÎN ACORD CU CEDO

Se poate remarca similitudinea concluziilor din Hotărârea CEDO Stana v România din 4 decembrie 2018 cu decizia Curții Constituționale de ieri, 6 Decembrie 2018.

Fără a fi comunicată până în prezent motivarea judecătorilor constituționali, se cunoaște deja că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României a fost declarată că neconstituțională.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității – în componența sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, art.26 referitor la viața privată și art.53 care reglementează condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la Curtea de Apel Brașov în contextul dezbaterilor referitoare la legalitatea probelor utilizate de DNA Brașov, constând în interceptări realizate de  Serviciul Român de Informații în temeiul Legii nr. 51/1991.

Rechizitoriul în cauza respectivă a fost semnat de procurorul Cornel David-Deca.

Avocatul Adrian Bărăgan care l-a reprezentat pe Ilie Stana la CEDO a declarat pentru Q Magazine că analizează împreună cu clientul său intentarea unui proces pentru despăgubiri morale și materiale împotriva judecătorilor de la Înalta Curte care nu au înlăturat din dosar probele considerate de CEDO ilegale.

Sursa: Q Magazine

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.