Reteaua Corect

Meci Iordache-Tarcea la CCR

CCR a dezbătut miercuri conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, pe tema completelor specializate, sesizarea fiind făcută de Florin Iordache, scrie Mediafax.

Părţile implicate în conflict îşi susţin punctele de vedere. Din partea Parlamentului a vorbit Florin Iordache, cel care a depus şi sesizarea la CCR, în perioada în care i-au fost delegate atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, iar din partea instanţei supreme - preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea.

 

Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

„ÎCCJ a refuzat să constituie secţii specializate pentru infracţiuni de corupţie, aşa cum prevede legea adoptată de Parlament. Vă solicit să constataţi că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constatarea conflictului. Să transmiteţi să calea de urmat ulterior. Această cerere e admisibilă pentru că există o situaţie conflictuală generată de depăşirea competenţelor constituţionale de către cea dintâi. Conflictul e evident cât vreme prin refuzul de aplicare a legii de către ÎCCJ. Dacă in forma iniţială era facultativă constituirea completurilor specializate, ulterior constituirea lor a devenit obligatorie. În cadrul speţei penale a ÎCCJ nu au fost constituite complete specializate ceea ce generează violarea principiului separaţiei puterii şi a dreptului la un proces legal. Situaţia a generat un conflict juridic de natură constituţională care poate fi judecat numai de CCR”, a afirmat Florin Iordache.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că iniţial legea nu prevedea constituirea în mod obligatoriu a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupţie, însă această prevedere a devenit obligatorie, după modificarea de către Parlament a actului normativ.

„Analizând dinamica articolul 29, alineatul 8 rezultă că rejudecarea infracţiunilor de corupţie şi a celor corelate acestora. În uma modificării legii 78/2000 constituirea completurilor specializate a devenit obligatorie. Aceste completuri specializate se constituie la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, după modificarea Legii, ÎCCJ era obligată să constituie completuri specializate. (...) Norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim într-un caz care intră sub legea normei speciale. Ulterior propunerea trebuia materializată prin Colegiul de conducere pentru înfiinţarea instanţelor specializate. Art 126 alin 4 din Constituţie care consacră regulile ÎCCJ care se stabilesc numai prin lege organică. ÎCCJ a ignorat legea, a ignorat propria decizie. În concluzie compunerea completurilor pentru cazurile de corupţie la ÎCCJ s-a făcut prin ignorarea legii, cu nesocotirea art 1 din Constituţie care consacră valorile statului român, statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat. ÎCCJ îşi arogă drepturi a căror gravitate se răsfrânge în modul judecării cauzelor, în sensul neasigurării imparţialităţii în instanţele de judecată”, a conchis Iordache.

CRISTINA TARCEA: NU PUTEM SPECULA ASUPRA EFECTELOR

Cristina Tarcea a declarat că nu pot fi făcute speculaţii cu privire la o decizie de admitere a CCR asupra conflictului juridic între Parlament şi instanţa supremă pe completurile specializate. Preşedintele ÎCCJ a spus că a trimis o statistică la CCR cu cazurile soluţionate în perioada 2003-2018.

„Sub acest amendament, deocamdată nu putem specula asupra efectelor, deci unei eventuale decizii de admitere asupra cauzelor definitive. Tocmai am trimis o statistică ieri (marţi -) la CCR în care am arătat că în perioada 2003-2018 au fost soluţionate 170 de cauze, care intră sub incidenţa Legii 78/2000”, a afirmat Cristina Tarcea, miercuri, la Parlament.

Întrebată dacă există o explicaţie pentru care 15 ani nimeni nu a invocat o nelegalitate a compunerii instanţelor specializate, Cristian Tarcea a răspuns: „Sigur că există o explicaţie. Completele au fost alcătuite potrivit legii”.

Chestionată de ce au apărut aceste critici acum şi dacă sunt mai degrabă de natură politică, decât juridică, preşedintele ÎCCJ a spus: „Nu pot specula pe tema asta. Probabil. O să ascultăm reprezentantul dreptului de acţiune constituţională şi o să vedem”.

Preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor. 

„Cred că ar fi util pentru toată lumea să cunoască contextul în care a fost formulată sesizarea. E vorba de situaţia completurile de 5 judecători, după decizia pronunţată de dumneavoastră, se află apeluri ce urmează să fie soluţionate împotriva hotărârilor pronunţate de completurile de 3 judecători. Prin urmare, ceea ce se doreşte de la dvs este să vă substituiţi instanţelor de judecată şi să vă pronunţaţi asupra excepţiei de constituirea completurile de 3 judecători, pretins că trebuiau specializate, în locul instanţelor de drept comun”, a declarat Cristina Tarcea, miercuri, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe conflictul juridică Parlament-ÎCCJ pe tema completurilor specializate în cazurile de corupţie.

„Cine face această sesizare? O face vicepreşedintele Camerei Deputaţilor după delegarea competenţelor, prin decizia publicată în Monitorul Oficial. Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei CCR care prin 538/2018 pronunţată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2018 a statuat că atribuţiile constituţionale ale premierul, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului nu pot fi delegate. Nu văd niciun argument prin care premierul, în calitate de reprezentat al Guvernului nu îşi poate delega atribuţiile, iar preşedintele Camerei Deputaţilor poate face o asemenea delegare. Prin acea decizie aţi spus că printre atributele care nu pot fi delegate sunt şi sesizarea CCR a conflictelor. Aceste atribuţii le are şi preşedintele Camerei Deputţailor. Ştiţi că niciodată nu mă prezint în faţa dumneavoastră fără argumente”, a completat Tarcea.

Ea a adus în discuţie şi dezbaterile la momentul revizuirii Constituţiei, precizând că stenogramele discuţiilor dovedesc că a fost stabilit că Preşedintele României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele CSM au atribuţii în sensul sesizării unui conflict juridic între instituţii la Curtea Constituţională.

„M-am dus în timp la momentul revizuirii Constituţiei şi sunt în măsură să vă citez din stenogramele de la momentul revizuirii Constituţiei. Am sesizat că iniţial sesizarea CCR era conferinţă doar preşedintelui României, în temeiul art 80 din Constituţie, ca un mediator între puterile statului. Ulterior s-a mers pe ideea că aceste atribuţii pot fi conferite preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Senatului care pot substitui preşedintele, pot deveni preşedinţii interimari, când preşedintele se află în imposibilitatea exercitării prerogativelor. Ulterior, de-a lungul dezbaterilor, s-a şi votat la un moment dat ca această competentă să o aibă şi 50 de deputaţi şi 20 de senatori. Au fost reluate voturile pe acest punct şi a ajuns la concluzia că doar preşedintele României, preşedinţii celor două Camere şi preşedintele CSM, în virtutea de reprezentat legal. Prin urmare s-a renunţat la dreptul deputaţilor şi senatorilor de a face această sesizare”, a mai spus preşedintele ÎCCJ.

Şefa instanţei supreme a precizat că nu este locul parlamentarilor să sesizeze Curtea Constituţională referitor la conflicte juridice.

„Octavian Opriş a subliniat atunci că preşedinţii celor două Camere pot reprezenta. Prin urmare nu e locul parlamentarilor să sesizeze CCR. Mai era intervenţia preşedintelui de atunci al Camerei Deputaţilor care a subliniat că CCR soluţionează conflictele de natură constituţională. Senatorii şi deputaţii un sunt autoritate publică sau nu reprezintă niciuna dintre Camere. Cam cum arată un ordin de delegare? Am constatat că Senatul respectă voinţa legiutorului, pentru că baza vizează delegarea tuturor atribuţiilor preşedintelui Camerei Deputaţilor, inclusiv cele care nu pot fi delegate. Delegate pot fi doar acele atribuţii care au strict legătură cu administrarea autorităţii din care faci parte. A da dreptul oricui să facă o astfel de sesizare este absurd şi neconstituţională”, a conchis Tarcea.


ŞTIREA INIŢIALĂ:

„Faptul că ei nu au făcut complete specializate, cum cere legea. E vorba despre articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 în care obliga instanţele să realizeze complete specializate pentru corupţie”, a afirmat Florin Iordache pentru MEDIAFAX.

Articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Deputatul PSD Florin Iordache a preluat atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în perioada 16-24 martie, potrivit unei decizii publicate, luni, în Monitorul Oficial, în contextul internării liderului social-democraţiilor săptămâna trecută din cauza unor probleme la spate.

În replică, PNL a contestat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, în ceea ce priveşte delegarea de atribuţii.

„Punctul nostru de vedere este foarte clar - preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi. Tocmai din acest motiv am solicitat CCR să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inclupatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a solicitării noatre”, a declarat Ludovic Orban..

El a ţinut să le „atragă atenţia” judecătorilor CCR că e extrem de importantă solicitarea liberalilor.

„Nu putem accepta ca un organism atât de important, cum e CCR, să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. E limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. Curtea Constituţională nu poate să devină o firmă de avocaţi ai lui Liviu Dragnea sau un organism de graţiere sau de amnistiere a lui Liviu Dragnea”, a adăugat Orban.

Procurorii Secţiei Speciale au transmis conducerii instanţei supreme o adresă prin care solicită detalii cu privire la constituirea completelor specializate din ÎCCJ, potrivit unor surse judiciare. Răspunsul transmis arată că toţi magistraţii de la ÎCCJ sunt specializaţi pe fapte de corupţie.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.