Reteaua Corect

Lupta Guvernului împotriva SIIJ

Scris de newsreporter in 19 februarie 2021 la 10:08, in Social. 408 vizualizari Intra in discutie Taguridesfiintare, guvern, siij shortlinkhttp://crct.ro/nxpC

Update. Guvernul a adoptat proiectul de desființare a SIIJ, relatează QMagazine. „Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. În 2017, câțiva corifei ai justiției, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, sub oblăduirea lui Dragnea, gândeau înființarea acestei Secții și explicau necesitatea secției prin pentru că se impune, trei rânduri au scris.

Justiția nu începe și nu se termină cu SIIJ, sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune asumată prin programul de guvernare, prin memorandumul pentru ridicarea MCV. Toate organismele europene, GRECO, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, au spus la unison că înființarea acestei Secții speciale reprezintă un regres.

A avut un bilanț rușinos, această anomalie juridică creată de la bun început într-un mod contorsionat. Ineficiența crasă, s-au adunat aproape 6.000 dosare nesoluționate, în general trimit în judecată prin două rechizitorii pe an, niciun dosar care are în vedere fapte de corupție ale magistraților nu a fost soluționat și trimis în instanță.



Cazurile de criminalitate organizată în rândul magistraților vor merge la DIICOT, faptele de corupție la DNA și alte fapte la Parchetul de pe lângă ICCJ sau la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel.” a declarat entuziast Stelian Ion, ministrul Justiției, la finalul ședinței de guvern.

Știrea inițială

Guvernul discută în ședința de astăzi proiectul de lege promovat de Stelian Ion pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Dacă va fi adoptat, proiectul va merge în Parlament. Dacă SIIJ se va desființa, cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul acesteia se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului General, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluționarea acestora.

CAVALCADA AVIZELOR

După Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit rândul Consiliului Legislativ (CL) să avizeze inițiativa legislativă privind desființarea SIIJ.

Cum s-a ajuns aici? Pentru că Guvernul a ignorat avizul negativ al CSM și a dus procedura mai departe. Iar CL, spre deosebire de CSM, a formulat un aviz pozitiv. Asta, însă, numai în aparență. O aparență de care ministrul justiției este gata să profite, valorificând ignoranța publică.

CONSILIUL LEGISLATIV SE PRONUNȚĂ ASUPRA TEHNICII LEGISLATIVE

Pentru a respecta principiile constituționale ale clarității, certitudinii și predictibilității, o lege trebuie redactată potrivit anumitor reguli. Aceste reguli țin de gramatica limbii în care legea este formulată, dar și de știința dreptului, care premerge legea. Căci nu legea face dreptul, ci dreptul face legea. 

Asta înseamnă că proiectul supus avizării CL trebuie să respecte și regulile „gramaticii juridice”, să utilizeze corect conceptele juridice, să țină seama de principiile și logica dreptului, să nu intre în contradicție cu alte reglementări pe care inițiatorul fie nu intenționează, fie nu are dreptul să le modifice (cazul unor prevederi neconstituționale).

Înțelegând ce dorește cel care promovează un proiect de lege, CL verifică dacă între intenție (conștiința internă) și exprimarea acesteia nu există diferențe, astfel încât una să se urmărească și alta să se spună sau să se înțeleagă.

Un exemplu poate fi edificator. Dacă se dorește ca o anumită instituție să avizeze neapărat o anumită măsură înainte ca aceasta să fie adoptată, fără ca, însă, opinia acelei instituții să fie obligatoriu de urmat pentru autorul măsurii, legea trebuie să instituie regula obținerii unui „aviz obligatoriu”.

„Avizul consultativ” este acela în legătură cu care nu există nici obligația de a-l cere, nici de a-l urma. „Facultativ” este avizul care nu este obligatoriu de solicitat, dar, odată cerut, este obligatoriu de urmat; iar „avizul conform” trebuie și cerut și respectat. 

Pentru claritate este bine ca felul avizului să fie precizat în lege. Dacă precizarea lipsește, felul avizului se deduce din caracterul imperativ („va cere avizul” ori „cu avizul…”) sau condițional-optativ („poate cere avizul…”) al textului legal, deși în cazul dintâi, în aplicarea legii se poate isca disputa aferentă confuziei între „avizul obligatoriu” și „avizul conform”, iar în cazul din urmă cea decurgând din distincția între „ avizul consultativ” și „avizul facultativ”. Astfel de situații se vor evitate prin intervenția CL, prealabilă adoptării legii. 

Prin urmare, CL nu se pronunță asupra oportunității legii, ci asupra felului în care motivele inițiatorului sunt transpuse în norme obligatorii de conduită. CL nu controlează intențiile politice ale legiuitorului sub aspectul oportunității, al fondului, ci numai sub aspectul tehnicii de exprimare, al formei.

Control care nu se limitează la limbaj, ci merge și la corelarea cu logica științei dreptului și cu ansamblul legislativ în care o lege viitoare ar urma să se integreze.

În asemenea condiții, avizul pozitiv sau negativ, care, în sensul definițiilor prezentate anterior, este un aviz obligatoriu, dat inițiativei legislative referitoare la desființarea SIIJ, nu a validat oportunitatea măsurii respective, ci a spus doar că intenția Guvernului a fost exprimată într-un limbaj juridic conform regulilor de tehnică legislativă. Orice altă interpretare a avizului cu pricina, orice pretenție a guvernului cum că avizul negativ al CSM ar fi fost infirmat de CL, este înșelătoare și abuzivă.

UN AVIZ CU OBSERVAȚII DE NEIGNORAT

Astfel de încercări dolozive, care se bucură de ajutorul neașteptat și neintenționat al celor care, cu bună credință dar din prea mare nervozitate, se grăbesc să arunce piatra asupra președintelui CL, fostul deputat PSD și, culmea, susținător al înființării SIIJ, Florin Iordache, acuzându-l de pactizare cu „inamicul”, vor să abată atenția de la faptul că avizul respectiv nu a fost unul pur și simplu, ci un aviz cu obiecțiuni.

Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ
Foto: Mediafax

Nici nu putea fi altfel întrucât observațiile tehnice nu au cum fi decât punctuale. De la câte deficiențe de formă se poate spune că proiectul în integralitatea sa nu este bun? 

CL formulează avize negative numai atunci când însuși obiectul legii contravine ordinii publice și riscă să aducă atingere principiilor fundamentale ale sistemului de drept al statului, astfel cum rezultă ele, în primul rând, din Constituție. 

(Chiar și în acest caz, Parlamentul poate trece peste aviz, urmând să se întâlnească apoi cu controlul Curții Constituționale.) În rest, face critici pe fiecare text, oricât de multe sunt necesare. Restul este avizat pozitiv. Invers, adică un aviz negativ cu observații pozitive, ar fi ridicol.

Desigur, desființarea SIIJ, deși inoportună, nu lezează ordinea publică. Funcțiile sale pot fi preluate de alte instituții.

Există, însă, și zone în care forma atinge fondul și, în asemenea situații, fără a se pronunța direct asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate, avizul CL atrage atenția asupra insuficientei lor motivări, a lacunelor privind analiza impactului lor social, a ignorării deciziilor CCR prin care s-a circumscris libertatea de manevră politică a executivului cu privire la desființarea structurii în discuție, și a recomandărilor unor instituții internaționale (Comisia de la Veneția) privind soluțiile oportune pentru garantarea independenței judecătorilor și autonomiei procurorilor. 

O lectură calmă, atentă și profesionistă a avizului CL, dezvăluie faptul că, menținându-se în limitele competențelor sale, acesta indică un dezacord de profunzime, cu caracter sistemic, față de ideea desființării SIIJ. 

Cum altfel se poate interpreta observația că inițiatorul a ignorat impactul măsurii preconizate asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului? Despre ce om ar putea fi vorba? Fără îndoială despre omul-magistrat (în special judecător) care ar rămâne fără protecția asigurată de SIIJ, precum și omul-justițiabil, ca și, în general, omul-cetățean ale cărui drepturi ar deveni iluzorii în condițiile unei justiții realizate de magistrați supuși terorii abuzurilor subsecvente posibilei lor urmăriri penale de către procurori cu șefi numiți politic, îndrumați politic și interesați să își impună soluțiile motivate politic din rechizitoriile promovate în diferite cazuri.

Amintind că un asemenea studiu de impact este obligatoriu potrivit unei legi de rang superior celei care face obiectul inițiativei guvernului, CL sugerează că acesta lipsește în speță și că, pe cale de consecință, adoptarea legii propuse nu poate avea loc până când nu se stabilește impactul legislației actuale, precum și al propunerilor de modificare a acesteia, asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Stop joc!

În completare, tot fără a se amesteca în aspectele de oportunitate, avizul CL evaluează considerentele care susțin oportunitatea și constată că motivele invocate pentru desființarea SIIJ se rezumă la aspecte care pot fi corijate prin ajustări punctuale ale legilor existente, fără a se recurge la măsura radicală a abrogării lor, respectiv a desființării unei instituții în funcțiune. 

Cu alte cuvinte, analiza obiectivă a formei în care este redactată expunerea de motive a legii, arată că soluția legislativă propusă este lipsită de temei, de motive suficiente. Or, tehnica legislativă interzice adoptarea unor acte normative nemotivate consistent.

În acest context, avizul CL face referire la și recepționează paragraful paragraful 141 din Decizia CCR nr.33/2018, în care se precizează că înființarea Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justitie are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie şi constituie o garanţie legală a principiului independenței justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârite prin sesizări și denunţuri arbitrare, și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârite de magistraţi”. 

Cu alte cuvinte, inițiativa în discuție trebuie pusă de acord cu dispozițiile Constituției astfel cum au fost interpretate de instanța de control constituțional.

Desigur, CL nu are competența de a se opune desființării SIIJ, dar atrage atenția că respectarea principiului independenței justiției sub aspectul componentei sale individuale (independența judecătorului), impune crearea unei alte „structuri specializate cu un obiect determinat de investigație”, iar nu revenirea la status quo ante. Dacă legea propusă nu o face, sub acest aspect avizul este negativ. 

În plus, avizul CL integrează și pct.88 al Avizului Comisiei de la Veneţia nr.924/2018, potrivit căruia aceasta „a recunoscut în lucrările sale avantajele apelului la procurori specializaţi, combinat cu căi adecvate de control judiciar, pentru investigarea unor zone sau infracţiuni foarte speciale, inclusiv corupţia, spălarea de bani, trafîcul de injluenţă etc.” 

Deci, argumentul că o secție specializată a parchetului nu ar fi conformă principiilor europene ale statului de drept este fals și nu poate fi invocat. Nu pentru că așa crede CL, ci pentru că așa spune Comisia de la Veneția, iar CL nu poate face abstracție de acesta atunci când verifică acuratețea tehnică a inițiativei legislative guvernamentale. 

Alte asemenea observații (în special cele care semnalează că proiectul guvernamental ia ca premise interpretări eronate ale unor acte normative în vigoare sau tinde să modifice dispoziții legale care nu mai sunt în vigoare) merită și vor trebui analizate de Parlament, înainte ca acesta să se exprime prin vot. În rest, totul este în regulă în cea mai bună dintre lumi (sic!). Nu s-au constatat erori gramaticale grave.

AVIZUL NEGATIV AL CSM ȘI CONSIDERENTELE SALE

CSM, spre deosebire de CL, este competent să formuleze un aviz de oportunitate. 

Fiind, potrivit Constituției, garantul independenței justiției, acesta are obligația de a-și formula și prezenta opinia cu privire la ceea ce este și ceea ce nu este oportun pentru a evita punerea magistraților sub presiuni de natură a le limita libertatea conștiinței cu care își îndeplinesc misiunea.

În exercitarea acestei atribuții CSM a avizat negativ inițiativa legislativă privind desființarea SIIJ. Iar un aviz negativ, oricum am lua-o, tot negativ rămâne.

Pentru a se întruni numărul de voturi necesar a trebuit să se ajungă, însă, la un compromis între membrii CSM care se opun fără rezerve și nuanțe ingerințelor politice oculte în justiție, cei care pun deasupra legii „corectitudinea politică” și obediența față de deținătorul puterii politice reale, și cei care balansează între acești poli încercând să optimizeze prezentul fără a se pune rău cu viitorul. 

Compromisul a permis un vot la limită prin care susținerea soluției Guvernului a fost refuzată

Acest vot a lăsat executivul într-un imens ofsaid politic; mai cu seamă după ce, pe când se aflau în opoziție, actualele partide de guvernământ au făcut literă de evanghelie din respectul pentru opiniile „profesioniștilor din justiție” și în special ale CSM.

Lia Savonea, judecător, membru CSM

Vă spun că aţi venit în faţa CSM cu un proiect de lege inacceptabil. Este inacceptabil, pentru că justiţia are nevoie de soluţii care să întărească independenţa judecătorilor şi nu să o slăbească, aşa cum urmăreşte acest proiect, a spus Lia Savonea către Stelian Ion în şedinţa CSM din 11 februarie.

Pentru a apăra CSM împotriva presupusului dispreț al guvernului PSD, fosta opoziție, azi la putere, nu a pregetat să se plângă la Bruxelles, Strasbourg și Washington, de unde s-a primit porunca înfricoșată de a nu se trece cu nici un preț peste părerea acestuia, chiar dacă ea nu era obligatorie potrivit legii. 

Faptul că Guvernul a decis să ignore acest aviz negativ și să trimită în Parlament proiectul său, arată că nu căutarea unei soluții consensuale în favoarea independenței justiției este avută în vedere, ci se urmărește atingerea unui obiectiv politic constând în punerea sub control politic a actului de justiție. Nu mai există nici un dubiu. 

Redactarea considerentelor avizului negativ al CSM a trezit, însă, surpriză și chiar revoltă în unele cercuri. La o privire fugară, ceea ce se remarcă este că argumentele preluate în avizul CL (formal pozitiv) de la CCR sau Comisia de la Veneția (citate mai înainte) pentru a susține menținerea SIIJ, respectiv a se opune desființării acesteia, nu se regăsesc în motivarea avizului CSM (formal negativ). 

O analiză mai profundă clarifică liniile de-a lungul cărora s-a realizat compromisul așezat la baza avizului CSM. Astfel, acesta pare a nu exclude posibilitatea desființării SIIJ, dar numai cu condiția de a se aduce alte garanții ale independenței judecătorilor.

În acest sens, făcându-se comparația între proiectul prezentat de actualul ministru al justiției, Stelian Ion, și cel al predecesorului său, Cătălin Predoiu, se remarcă împrejurarea potrivit căreia cel din urmă, avizat tot negativ de CSM, conținea totuși unele „filtre” împotriva abuzurilor și presiunilor politice, pe care cel dintâi, în spirit userist-plusist, le-a eliminat, urmând să îi expună pe magistrați vechilor abuzuri ale DNA.

Această observație nu spune că, de s-ar reveni la proiectul Predoiu, opinia CSM ar deveni favorabilă și s-ar renunța la respingerea acelui inițiativei

Cătălin Predoiu şi Alina Gorghiu în Parlamentul României

„Filtrele lui Predoiu” erau departe de a oferi magistraților protecția minimă oferită de actualul SIIJ. Ceea ce se afirmă este că o asemenea schimbare de poziție a executivului ar oferi doar o bază de discuție mai serioasă pentru căutarea unei soluții optime.

La urma urmei, menținerea SIIJ nu este un țel, ci un mijloc, substituibil cu altele similare sau, poate, mai bune.

Cu alte cuvinte, proiectul lui Stelian Ion, aflat acum în Parlament, este, pentru CSM, în afara oricărei discuții. Aceasta atât din punctul de vedere al fidelilor statului de drept (supremației legii) cât și din cel al adepților „statului de drepți” (magistrații #rezist).

AUDIOStelian Ion făcut praf de judecătorii din CSM. Aspecte din ședința care a avut loc la 11 februarie 2021

Iată concluzia principală de reținut din avizul CSM, astfel cum a fost motivat. Nu ar fi decât un alt abuz ca Guvernul sau majoritatea parlamentară să creadă că motivele prezentate de CSM în susținerea votului său negativ, îl îndreptățesc pe inițiatorul desființării SIIJ să trateze avizul ca și când nu ar exista.

Orice aviz, chiar și cel consultativ, are menirea de a ghida procesul decizional; în ordinea de drept, asta înseamnă că inclusiv atunci când prin natura sa avizul nu obligă la conformare, el încă impune justificarea ocolirii sale.

Ca atare Guvernul are acum obligația să explice de ce a trecut peste opinia CSM și cum înțelege să răspundă considerentelor acesteia.

Altminteri obligația legală de a cere un aviz nu ar mai avea nici un sens, executarea ei putând să devină oricând un simplu ritual; un formalism inutil, când, în realitate procesul de avizare este menit să perfecționeze produsul procesului decizional.

În plus, Parlamentul va fi ținut să vadă avizul CSM și cel al CL ca pe un tot, cele două completându-se reciproc. De altfel, din analiza de față rezultă că ele sunt perfect compatibile și merg în aceeași direcție, chiar dacă în formă unul este negativ și altul pozitiv.

LOCUL SIIJ ÎN SISTEMUL JUDICIAR ROMÂNESC

Odată ajunși în acest punct, nu este lipsit de interes să reamintim că, în pofida susținerilor venite de la cei care doresc desființarea sa, SIIJ nu este un corp străin în sistemul judiciar românesc, ci se încadrează perfect în ansamblul instituțional proiectat de Constituția României pentru a asigura guvernarea legii. 

Concepția constituțională respectivă a fost cercetată și validată inclusiv de Consiliul Europei și UE, atunci când România a cerut și s-a acceptat să devină membru al acestora.

SIIJ respectă principiile constituționale ale funcționării Ministerului Public. Ea face parte din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, organizarea și funcționarea sa fiind definite în cuprinsul Regulamentului de organizare al parchetelor. 

Nu este o entitate care funcționează independent de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; nu este o entitate care nu se supune controlului ierarhic superior; nu este o entitate care nu se supune controlului de legalitate și temeinicie efectuat de instanțele judecătorești – așa cum fals susține Guvernul.

Adina Florea, procuror SIIJ

Toate soluțiile dispuse de procurorii SIIJ sunt supuse verificării efectuată de procurorul ierarhic superior; toate soluțiile dispuse de procurorul șef adjunct al SIIJ sunt supuse verificării efectuate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; toate soluțiile procurorilor din cadrul SIIJ sunt supuse controlului de legalitate și temeinicie exercitat de către judecătorul de camera preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță (astfel, toate soluțiile de clasare sunt verificate de către judecătorii de camera preliminară care își desfășoară activitatea în cadrul celor 16 curți de apel din țară, precum și în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție). 

În perioada ianuarie 2019 – februarie 202, doar într-un număr de 5 cauze penale supuse controlului de legalitate și temeinicie, s-a dispus infirmarea soluției și retrimiterea acestora la procuror.

Cererile pe care procurorii din cadrul SIIJ le adresează judecătorului de drepturi și libertăți (cereri de percheziție, cereri de emitere a mandatelor de supraveghere, cereri de arestare preventivă, cereri de arestare la domiciliu, procedura contestării sechestrului etc.) nu sunt susținute de către direct de către ei în fața judecătorului, ci de către procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sau de către procurorii desemnați de procurorii generali ai celor 16 parchete de pe lângă curți de apel din țară. 

Ceea ce asigură o protecție suplimentară persoanelor supuse urmăririi penale, care sunt magistrați. Nici un alt parchet nu mai este în această situație. 

În situația în care procurorii SIIJ ar comite infracțiuni, ei nu se bucură de imunitate de jurisdicție. Urmărirea penală față de procurorii SIIJ poate începe la plângerea oricărei persoane fizice sau juridice.

Un asemenea regim descurajează, evident, abuzurile pe care aceștia le-ar putea comite în actul de urmărire penală a altor magistrați, el constituindu-se în adevărate garanții ale independenței celor din urmă. 

În concluzie, care este temeiul desființării SIIJ? Poate doar faptul că prin ea garantează independența judecătorilor și că acolo se anchetează fărădelegile agenților puterii oculte care și-a subordonat ilegitim justiția, precum și cele ale profitorilor puterii vizibile care, în ciuda jurământului depus, au trădat și Constituția și poporul, și ordinea de drept și interesul național. 

QMagazine.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.