Poate măcar pe dumneavoastră să vă intereseze această propunere legislativă prezentată Parlamentului de către Comisia Europeană și pe care, chiar și miniștrii și parlamentarii noștri o pot lectura, dat fiind că a fost difuzată și în limba română.
Se axează, spune textul inițial, pe realizarea a patru obiective specifice:
· Încurajarea activității și a investițiilor transfrontaliere în serviciile mass-media prin armonizarea anumitor elemente ale cadrelor naționale divergente privind pluralismul mass-mediei, în special pentru a facilita furnizarea de servicii transfrontaliere. Prin coordonarea la nivelul UE, propunerea urmărește să asigure faptul că, atunci când evaluează concentrările pieței mass-media, autoritățile naționale independente abordează pluralismul și independența mass-mediei în mod consecvent.
· Intensificarea cooperării și a convergenței în materie de reglementare prin instrumente de coordonare transfrontalieră și prin avize și orientări la nivelul UE. Aceasta va promova abordări coerente în ceea ce privește pluralismul și independența mass-mediei și va oferi o protecție eficace utilizatorilor serviciilor mass-media împotriva conținutului ilegal și dăunător, inclusiv online, și în ceea ce privește furnizorii de servicii (inclusiv din țări terțe) care nu respectă standardele UE în domeniul mass-mediei.
· Facilitarea furnizării de servicii mass-media de calitate prin atenuarea riscului de interferențe nejustificate în exercitarea libertății editoriale, nici din partea mediului privat, nici din partea mediului public. Propunerea urmărește să garanteze că jurnaliștii și editorii își pot desfășura activitatea fără interferențe, inclusiv în ceea ce privește protejarea surselor și a comunicațiilor lor. Prin promovarea independenței editoriale, aceasta garantează, de asemenea, o mai bună protecție a intereselor destinatarilor serviciilor mass-media.
· Asigurarea unei alocări transparente și echitabile a resurselor economice pe piața internă a mass-mediei prin intensificarea transparenței și a echității în ceea ce privește măsurarea audienței și alocarea publicității de stat. Propunerea urmărește să asigure transparența, nediscriminarea, proporționalitatea, obiectivitatea și caracterul incluziv al metodologiilor de măsurare a audienței, în special în mediul online. De asemenea, aceasta va asigura transparența, nediscriminarea, proporționalitatea și obiectivitatea în alocarea publicității de stat către instituțiile de presă, pentru a reduce la minimum riscurile în materie de utilizare abuzivă a finanțării publice pentru interese partizane, în detrimentul altor actori de pe piață. Astfel, aceasta va promova concurența loială pe piața internă a mass-mediei.
Cu o recomandare – și aceasta ar trebui să ne preocupe – constând în trei formulări posibile ale acestui viitor instrument legislativ:
· Opțiunea 1: Recomandare privind pluralismul și independența mass-mediei, încurajând statele membre și, în anumite domenii, întreprinderile de pe piața mass-mediei să pună în aplicare un set de acțiuni de promovare a pluralismului mass-mediei, a independenței editoriale și a transparenței și echității pe piața mass-mediei.
· Opțiunea 2: Propunere legislativă și recomandare privind independența mass-mediei, prima prevăzând norme comune pentru piața internă a serviciilor mass-media, iar a doua încurajând societățile din domeniul mass-mediei și statele membre să promoveze independența și transparența mass-mediei.
· Opțiunea 3: Propunere legislativă consolidată, adăugând, pe lângă toate elementele legislative ale opțiunii 2, obligații suplimentare pentru societățile din domeniul mass-mediei și pentru autoritățile de reglementare de a promova disponibilitatea unor servicii mass-media de calitate și alocarea transparentă și echitabilă a resurselor economice pe piața mass-mediei.
Dacă am fi avut pe cineva interesat, atunci am fi aflat care este poziția românească exprimată oficial în reuniunile COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți) de către cineva de la Reprezentanța țării noastre, firește după consultări cu organismele interesate și cu competențe în domeniu din țară, eventual ascultând, dacă așa ceva se poate concepe, chiar și vocea celor direct interesați, în cazul nostru Clubul Român de Presă. Aveți, în subsolul acestui text, un document de lucru difuzat de Consiliu, foarte important deoarece analizează stadiul progreselor înregistrare în redactarea acestui „European Media Freedom Act”, președinția suedeză propunându-și să obțină un mandat coerent complet al COREPER pentru întregul text până în iunie 2023.
De ce este foarte interesant și extrem d actual? Deoarece, printre multe ținte legislative, vorbește despre nevoia de „a stabili niște sisteme de apărare împotriva folosirii softurilor de spionaj”.
Important deoarece, așa cum spuneau cei de la Acces Now „de când cu revelațiile inițiale despre Proiectul Pegasus, am văzut cum guvernele și entități private din peste 46 de țări, inclusiv din Statele Membre UE, au folosit sisteme invazive de spionaj pentru a ținti și aduce la tăcere ziariști, apărători ai drepturilor omului, opozanți politici și dizidenți”. Iată, în acest sens, punctul de vedere exprimat de un ONG foarte respectat în domeniu și care se opune propunerii Comisiei deoarece „există riscul legalizării unor formule rutiniere de softuri d spionaj și a altor măsuri restrictive care presupun sau nu tehnici de supraveghere folosite împotriva jurnaliștilor... S-a demonstrat cum Statele membre au abuzat de această noțiune de securitate națională pentru a impune o supraveghere masivă si alte măsuri restrictive excepționale , nu în combaterea terorismului ci în scopuri de control social și politic.
Este o dezbatere nu numai despre libertatea presei și dreptul la informație. Este, pe fond, o discuție esențială despre modul în care se construiește o dimensiune extrem de importantă a lumii în care vor trăi mâine. Dacă nici asta nu ne interesează, rămânem cu pasionanta poveste despre Rotativă și bătălia subsecventă pentru scaunele puterii.

Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.