Reteaua Corect

Kovesi îl împinge pe Lazăr la un abuz în serviciu

Mai multe cereri de recuzare și mai multe comunicate ale procurorilor caracterizează debutul punerii sub urmărire a Laurei-Codruța Kovesi, scrie QMagazine.ro.

SIIJ ACUZĂ; KOVESI RECUZĂ

Suspecta Laura-Codruța Kovesi a formulat două cereri de recuzare. Una o vizează pe Adina Florea, procurorul de caz, iar alta pe șeful Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justuție (SIIJ), Gheorghe Stan.

Demersul țintește  blocarea sau măcar întârzierea cercetărilor în ceea ce o privește, referitoare la mai multe acuzații care i se aduc în dosarul repatrierii lui Nicolae Popa din Indonezia, operată cu mai multe posibile încălcări ale legii.

Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost deja soluționată de Gheorghe Stan,  fiind respinsă. Ce va face însă Augustin Lazar, Procurorul General, în privința procurorului Stan? Iată întrebarea!

Juriștii consultați de Q Magazine sunt de părere că oricat de mult și-ar dori domnul Lazăr să o apere și să o sprijine pe „consiliera” lui, dacă ar admite cererea acesteia, ar comite un ABUZ ÎN SERVICIU. Aceasta întrucât cererea de recuzare a șefului de secție, care ar urma să confirme, eventualul rechizitoriu al Adinei Florea, este inadmisibilă.

LOGICA LEGII NU ESTE LOGICA LUI KOVESI ȘI LAZĂR

Potrivit Codului de procedură penală, articolele 67 și 70, nu poate fi recuzat decât procurorul de caz. Atât!

Pentru a nu exista dubii, iată cele două articole:

„art. 67 alin. (2) Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.”

„art. 70 alin. (1) În tot cursul procesului penal, asupra abţinerii sau recuzării procurorului se pronunţă procurorul ierarhic superior…

(3) Procurorul ierarhic superior soluţionează cererea în 48 de ore.

(4) Procurorul ierarhic superior se pronunţă prin ordonanţă care nu este supusă niciunei căi de atac.”

Aceste dispoziții, pe care le regăsim în procedura penală din întreaga UE, sunt menite să împiedice abuzul de recuzare, respectiv recuzările șicanatorii. Astfel, procurorul care poate fi recuzat este cel care efectiv investighează cazul și care pune concluzii de clasare sau trimitere în judecată, după ce adună probe atât în acuzare cât și în apărare. Acesta este cel care, în măsura în care ar fi de rea credință, poate dirija ancheta cu subiectivism într-o direcție sau alta.

Nu poți recuza, însă, toată ierarhia Ministerului Public, mai ales înainte de a ști cu ce este sesizată aceasta de procurorul de caz. Oricum, procurorul ierarhic nu modifică direct constatările sau concluziile procurorului de caz, care se bucură de mult trâmbițata autonomie, ci doar le confirmă sau infirmă, iar rezoluția sa face obiectul controlului judecătoresc.

Gândirea Procurorului General demis (căci asta este Augustin Lazăr, pentru a produce efecte revocarea sa trebuind doar să îmbrace forma decretului pe care Președintele Iohannis în mod neconstituțional refuză să îl semneze) poate oferi cele mai mari surprize.

COMUNICATUL CENZURAT

Prima dintre ele – ne este teamă că nu și ultima – a apărut chiar cu prilejul publicării obișnuitului comunicat de presă prin care Parchetul anunța punerea sub acuzare a de acum, după standardele iohannisto-lăzărești, „penalei de rang înalt” Laura-Codruța Koveși.

Comunicatul de presă pe care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Magistratură (SIIJ) a dorit să-l dea publicității în ziua audierii Laurei-Codruței Kovesi, vineri, 15 februarie 2019, când acesteia i s-a adus la cunoștință oficial calitatea de suspect pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, meționa în mod inevitabil numele persoanei învinuite, faptele de care era acuzată în materialitatea lor iar nu doar sub aspectul încadrării juridice, numele (chiar și numai cu inițiale) și calitatea complicilor și victimelor, modul de operare, valoarea prejudiciului sau a sumelor de recuperat. Altminteri publicul nu putea înțelege nimic. Nici despre cine este vorba, nici ce a făcut în mod concret, nici ce consecințe negative au produs faptele în discuție, nici cine mai este implicat.

Pentru a fi dat publicității, în conformitate cu regulamentul Parchetului General, comunicatul trebuia supervizat de Procurorul general, respectiv Augustin Lazar. Cu acest prilej, înainte de a fi remis presei, textul a fost cenzurat masiv. Astfel comunicatul a devenit un non-comunicat; prin comunicare nu se comunica mai nimic.

Site-ul știripesurse.ro a prezentat varianta integrală a comunicatului inițial, prin compararea căruia cu cel dat publicității putem identifica nu doar pasajele cenzurate, ci și intenția cenzorului.

Din comunicatul final lipsește tocmai numele Laurei Kovesi, menționat de patru ori în textul SIIJ. De asemenea au fost eliminate toate referirile la sumele de bani în discuție și celelalte persoane implicate în operațiunile ilegale supuse cercetării. La o estimare generală, aproape jumătate din informațiile transmise de SIIJ au fost eliminate de conducerea PÎCCJ.

Faptul este cu deosebire șocant dacă ne raportăm la comunicatele Parchetului din trecutul mai îndepărtat sau mai recent, care abundau de detalii cu privire la presupușii făptuitori și la crimele comise de ei. Nici măcar magistraţii nu au fost scutiți de un asemenea tratament, precum o atestă comunicatul DNA din 2016 cu privire la procurorul general Tiberiu Niţu sau, mai recent, comunicatul PÎCCJ cu privire la foștii procurorii DNA Lucian Onea și Mircea Negulescu.

Notabile sunt și modificările stilistice. Informațiile, atâtea câte au mai rămas, sunt prezentate în expresii dubitative, care le înlocuiesc pe cele afirmative cu care „Parchetul cătușelor” ne-a obișnuit în ultimii ani.

Suspectul nu „a făcut”, „a pretins” sau „a spus”, ci „ar fi făcut”, „ar fi pretins” sau „ar fi spus”.

Sigur, DOAR în comunicatul despre Laura Codruța Kovesi.

AUGUSTIN LAZĂR, ATLETUL DREPTURILOR OMULUI…

Asemenea formulări care înlătură percepția că acuzațiile au fost deja dovedite și că faptele sunt certe, au capacitatea de a evita formarea de convingeri publice care să premeargă hotărârea judecătorească. A informa publicul nu însemană a substitui procesului judiciar judecata străzii. Salutând această abordare, ne întrebăm însă: a descoperit Lazăr drumul Damascului?

Așa încearcă să ne convingă și să se apere Augustin Lazăr care, printr-un alt comunicat, arată că „procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmării penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.” Citești și te minunezi!

Cu privire la absența numelui Laurei Koveși, chiar și cu inițiale, se precizează că „varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplinește obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informație cu privire la datele personale.” Iată de ce, ni se atrage atenția că „furnizarea de informații în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiției și drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum și de a pune în discuție imparțialitatea cu care se derulează anchetele penale.” Să citești și să nu crezi!

…ȘI VITICMELE CODRUȚEI SELECTIVE

Chiar așa? Dar cu defilarea Olguței Vasilescu încătușată, cum a fost? Victor Ponta a fost adus fără cătușe, dar a fost obligat să se strecoare în fața camerelor de luat vederi, folosindu-se de cârjă, pentru a-și face loc printre puhoiul de jurnaliști. Comunicatul DNA, dat ulterior audierii l-a făcut praf. La fel cu fostul judecător CCR Toni Greblă sau fostul vicepreședinte al BNR, Bogdan Olteanu; dar și cu cântătorul DNA de mai târziu, Ludovic Orban.

Citiți comunicatul dat în cazul Rușanu! În acesta, ca și în cele referitoare la cei pomeniți mai înainte, precum și ale tuturor celor nepomeniți care au „vizitat” parchetele conduse de suspecta Laura Codruța Kovesi în ultimii cincisprezece ani, nu se face nici o rezervă cu privire la posibilitatea ca acuzațiile să nu fie întemeiate și nu se iau nici un fel de precauții pentru ascunderea identității acuzaților. Doar un scurt text ipocrit, la finele comunicatelor, alături de glorioasa mențiune a colaborării cu SRI, informa, pe cei care ajungeau cu lectura până acolo, că, potrivit legii (deci nu și a justei convingeri a procurorilor), începerea urmăririi penale nu înlătură prezumția de nevinovăție.

LAZĂR ȘI KOVESI – DOI PENTRU SALVAREA „SLUJIRII”

Iată că în anul de grație 2019, PICCJ începe o viață nouă, dedicată apărării prezumției de nevinovăție și drepturilor omului. Mai bine mai târziu decât niciodată. Și – minune! – inaugurează această nouă abordare tocmai cu Laura-Codruța Koveși.

Un banc din perioada comunistă spunea că dacă Hitler (Fuhrerul nazist) ar fi avut un ziar precum Pravda (oficiosul Partidului comunist sovietic) nimeni nu ar fi aflat că a pierdut războiul. Augustin Lazăr este azi un fel de Pravda pentru „Hitlerul” justiției selective românești. Cu comunicatele lui grijulii pentru salvgardarea prezumției de nevinovăție și dreptului la imagine al acuzatei, nimeni nu va putea afla că Laura-Codruța a ajuns „penală”. Nici măcar instituțiile UE cărora li s-a băgat pe gât candidatura acesteia la funcția de procuror-șef european, oferită ca binemeritat premiu pentru serviciile aduse profitorilor Europei prin promovarea justiției selective în România și distrugerea elitelor românești.

Ocultarea chemării lui Kovesi în fața justiției mai are și rolul de a-i face pe complicii ei, procurori și judecători, să creadă că ea este încă vie, așa cum spunea Caligula în clipa morții, și astfel să continue rezistența, fără a se pocăi sau preda. Ori, și mai rău, fără a se lepăda de ea vorbind despre ce au văzut și auzit.

Va duce Lazăr lucrurile până acolo încât, după ce procuroarea de caz care o anchetează pe „infractoarea de rang înalt” a fost confirmată, să îl înlăture pe șeful acesteia, admițând o cerere de recuzare inadmisibilă, cu riscul de a fi el însuși pus sub acuzare pentru abuz în serviciu? Rămâne de văzut. Până atunci un lucru este clar: Lazăr face totul pentru a o proteja pe Codruța!

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.