Reteaua Corect

Jurnaliști străini depun plângere împotriva serviciului BND

Serviciul german de Informații Externe are voie să intercepteze corespondența electronică a jurnaliștilor străini. Ziariști din șapte țări luptă în instanță împotriva acestor practici, scrie dw.com.

De la începutul anului 2017, Serviciul german de Informații Externe (BND) are conștiința împăcată când face ceea ce a făcut înainte ani de zile în mod ilegal: să spioneze ziariști. Bundestagul i-a dat undă verde după dezvăluirile lui Edward Snowden, care a făcut publice în 2013 practicile de supraveghere în masă la nivel global ale fostului său angajator, National Security Agency (NSA). În urma dezvăluirilor lui Snowden, care trăiește în prezent în Rusia în exil, a ieșit la iveală că BND a colaborat strâns cu NSA în contextul acestor practici de supraveghere.

O comisie parlamentară din Bundestag s-a ocupat timp de trei ani cu acest scandal transatlantic. În vara anului 2017 și-a prezentat raportul final, în care parlamentarii fac observația că s-a ajuns la încălcări multiple și sistematice ale secretului corespondenței, garantat de articolul 10 al Constituției germane. Deși toate grupurile parlamentare din Bundestag au criticat BND pe motiv că a încălcat legea, concluziile lor au fost diferite.  

Ecologiștii și Partidul Stângii, aflați în opoziție, resping în continuare categoric interceptarea comunicării electronice în absența unei suspiciuni concrete. Conservatorii (CDU/CSU) și social-democrații (SPD) au reformat însă legea privind Serviciul german de Informații Externe și i-au permis să spioneze statele membre ale UE și instituțiile acestora când e vorba, spre exemplu, de amenințarea securității interne și externe sau de capacitatea generală a Germaniei de a acționa.

ROG Geschäftsführer Christian Mihr (Reporter ohne Grenzen e. V.)

Christian Mihr

Jurnaliștii străini se pot aștepta oricând să intre în vizorul BND sau al partenerilor internaționali cu care acesta are voie să facă schimb de infomații în anumite cazuri, spre exemplu în lupta comună împotriva terorismului sau în scopul protecției armatei germane în misiuniile din străinătate. Teoretic, germanii nu pot fi supravegheați, dar și ei sunt în pericol, e de părere organizația "Reporteri fără Frontiere" .

În acest context, Reporteri fără Frontiere a înaintat împreună cu cinci alte organizații ale societății civile o plângere oficială Curții Constituționale de la Karlsruhe. Marți, aceste organizații au prezentat la Berlin documentul comun care cuprinde 93 de pagini. Petiționarii sunt jurnaliști din șapte țări diferite, printre care reporterul investigativ Raul Olmos din Mexic. El face parte din echipa internațională care a evaluat documentele "Paradise Papers", în care sunt trecute mii de persoane și companii globale care au evitat fiscul cu ajutorul unor firme fantomă sau prin spălare de bani.

Christian Mihr, directorul executiv al secțiunii germane a organizației Reporteri fără Frontiere, a explicat că legea privind serviciul de informații BND reprezintă un pericol deosebit pentru jurnaliști ca Raul Olmos. În cadrul investigației din jurul scandalului Paradise Papers, a colaborat cu colegi din UE, inclusiv din Germania.

Teoretic, comunicarea electronică a jurnaliștilor germani e protejată, a spus Mihr într-un interviu cu Deutsche Welle, dar lucrurile stau altfel în cazul corespondenței lui Raul Olmos. Mihr a ajuns la concluzia că, pe cale indirectă, și germanii sunt supravegheați "direct". Plângerea înaintată la Karlsruhe are obiectivul de a depăși această "logică".

În spatele legii privind serviciul BND e un fel de gândire "autoritară", consideră Mihr, vorbind despre trei grade diferite ale libertății presei: Jurnaliștii germani sunt protejați - chiar dacă doar teoretic, cei din alte state ale UE au parte de o protecție parțială, iar "ceilalți sunt un fel de proscriși". Din a treia categorie fac parte Raul Olmers din Mexic și Khadia Ismailova din Azerbaidjan. Laureata Premiului Nobel Alternativ se numără printre jurnaliștii care au depus plângere împotriva legii privind serviciul BND. Acasă în Azerbaidjan, ea nu scapă niciodată de supravegherea autorităților statului, explică Christian Mihr: atât prin viruși introduși în calculatorul ei cât și prin camere video care îi încalcă sfera privată.

Petiționarii și organizațiile care îi sprijină sunt optimiști că plângerea lor va avea un efect. Într-un caz asemănător, organizația "Reporteri fără Frontiere" a avut deja succes la un tribunal din Leipzig în legătură cu stocarea unor date, pe care BND trebuie să le șteargă în lipsa unei baze juridice pentru păstrarea lor. Christian Mihr speră ca noua plângere să aibă un caracter simbolic la nivel internațional: "Dreputl omului la libertatea presei e indivizibil."

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.