Reteaua Corect

Invatatoarea Cristina Anghel, plangere penala impotriva CCR

Cristina Anghel, invatatoarea din Caracal care a stat in greva foamei peste 70 de zile, in urma cu 2 ani, ca forma de protest impotriva diminuarilor salariale fara precedent si extrem de grave dictate de Traian Basescu, a facut plangere penala impotriva judecatorilor CCR si un autodenunt.

Sursa imagine: ziare-pe-net.ro

Va prezentam mai jos cele doua documente. 

In atentia

PARCHETULUI  DE  PE  LANGA INALTA CURTE DE CASATIE  SI JUSTITIE

Doamnei Laura Codruta Kovesi

Procuror General

Subsemnata, ANGHEL CRISTIANA IRINA, domiciliata in Caracal, formulez prezenta

 PLANGERE PENALA

impotriva judecatorilor Curtii Constitutionale care, fortand abuziv prevederile Constitutiei Romaniei, au impus:

Constata ca Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este constitutionala, in masura in care asigura participarea la referendum a cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.”

(DECIZIA Nr. 731 din 10 iulie 2012 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului)

In sprijinul celor aratate,  invoc Decizia Curtii Constitutionale nr. 147 din 21 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 7 martie2007 si  HOTARAREA Nr.5 din 23 mai 2007 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, si la confirmarea rezultatelor acestuia.

Aceeasi tara, Romania, acelasi presedinte suspendat, Traian Basescu, aceeasi Constitutie, acelasi popor.

Doar cativa judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei dispusi sa comita o frauda la lege, sau un abuz inimaginabil intr-un stat de drept sau o tradare a intereselor nationale.

„II. A doua critica de neconstitutionalitate se refera la pct.2 al articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, prin care se modifica art.10 din Legea nr.3/2000. In actuala redactare, acest articol prevede ca "Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale." Punctul 2 al articolului unic are urmatorul cuprins: "Art.10. - (1) Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale, in cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

(2) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, demiterea acestuia este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti." 

In opinia autorilor sesizarii, acest text de lege incalca prevederile constitutionale ale art.81 referitoare la "Alegerea Presedintelui", precum si ale art.95 alin.(3) conform carora, "Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui." incalcarea consta in aceea ca, practic, prin noua reglementare se creeaza doua tipuri de presedinti - unul ales in primul tur de scrutin si altul ales in cel de-al doilea tur de scrutin.

Analizand aceasta sustinere, se constata ca prin modificarea cuprinsului art.10 din Legea nr.3/2000 legiuitorul a dorit sa aplice, sub aspectul voturilor exprimate, principiul simetriei juridice la alegerea Presedintelui Romaniei in al doilea tur de scrutin si la demiterea acestuia ca urmare a consultarii populare. Bazandu-si solutiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a tinut seama de faptul ca aplicarea acestui principiu in dreptul public, cu atat mai mult in dreptul constitutional, cu deosebire la organizarea si functionarea autoritatilor publice, nu este posibila. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusa posibilitatea aplicarii acestuia in dreptul public. De aceea, normele constitutionale sunt asimetrice prin excelenta. Astfel, Parlamentul este ales de popor, dar isi inceteaza mandatul prin trecerea timpului sau prin dizolvarea de catre Presedintele Romaniei, Guvernul este numit de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament, dar este demis in urma votarii unei motiuni de cenzura, ca urmare a demisiei primului-ministru, ori cand acesta isi pierde drepturile electorale, se afla in stare de incompatibilitate etc.; functiile publice eligibile sunt detinute de persoane care le-au obtinut in alegeri si inceteaza prin revocare, survenirea unei incompatibilitati, scurgerea timpului etc. Tot astfel, si in cazul Presedintelui Romaniei, detinerea acestei functii este incredintata persoanei care a castigat alegerile prezidentiale, iar incetarea exercitarii ei are loc ca urmare a unei hotarari de condamnare pentru inalta tradare, a aprobarii demiterii prin referendum, a aparitiei unor incompatibilitati etc. Asadar, exigentele stabilite de Constitutie pentru alegerea Presedintelui Romaniei si cele care se refera la demiterea acestuia in urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezinta institutii juridice diferite, cu roluri si scopuri diferite, fiecare avand un tratament juridic distinct. Astfel, alegerea Presedintelui Romaniei este reglementata de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea si desfasurarea scrutinului prezidential. La capatul acestui proces electoral, potrivit art.81 alin.(2) din Constitutie, este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. Este posibil insa ca, in primul tur de scrutin, niciunul dintre candidati sa nu obtina majoritatea absoluta a voturilor ceruta de art.81 alin.(2) din Constitutie. In aceste conditii, procesul electoral trebuie sa continue pentru a da castig de cauza unui candidat. Ca atare, se organizeaza cel de-al doilea tur de scrutin, la care participa doar primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur, urmand a fi desemnat Presedinte al Romaniei candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

In schimb, demiterea prin referendum a Presedintelui Romaniei nu are semnificatia unei asemenea competitii electorale. Dimpotriva, ea reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei. Distinctiile referitoare la demiterea Presedintelui Romaniei prin referendum, asa cum rezulta din prevederile pct.2 al articolului unic al legii criticate, il vizeaza pe Presedintele Romaniei care a obtinut mandatul in primul tur de scrutin, pe Presedintele Romaniei ales in al doilea tur de scrutin si pe presedintele interimar. Urmand logica legiuitorului, in primul caz presedintele ar urma sa fie demis cu majoritatea absoluta a voturilor corpului electoral, in al doilea caz, cu majoritatea relativa a voturilor cetatenilor prezenti la scrutin, pe cand pentru situatia prevazuta de art.99 din Constitutie, privind "Raspunderea presedintelui interimar" care nu a fost ales prin vot, nu ar exista nici o prevedere constitutionala privitoare la demitere. O asemenea interpretare este contrara art.1 alin.(3) din Constitutie, potrivit caruia Romania este stat de drept, un asemenea stat opunandu-se aplicarii aceleiasi sanctiuni Presedintelui Romaniei, in mod diferit, in functie de modul in care el a obtinut aceasta functie: in primul tur de scrutin, in al doilea tur de scrutin sau ca urmare a interimatului in exercitarea functiei.

Solutionarea rationala a acestei probleme rezulta din interpretarea alin.(3) al art.95 din Constitutie, precum si din coroborarea dispozitiilor acestuia cu cele ale art.81 alin.(1) si ale art.95 alin.(1) din Constitutie. Astfel, in temeiul art.81 alin.(1) din Constitutie, este declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale. Potrivit reglementarii legale in vigoare aceasta majoritate absoluta opereaza si in cazul stabilirii rezultatelor referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei, aplicandu-se aceeasi masura, dupa aceleasi reguli, sefului statului, indiferent de numarul de voturi obtinut sau de modul in care a ajuns sa detina aceasta functie. Aplicarea aceluiasi tratament juridic Presedintelui Romaniei ales in primul tur de scrutin, celui ales in al doilea tur de scrutin sau presedintelui interimar la demiterea din functie prin referendum este ceruta de dispozitiile constitutionale ale art.95 alin.(1), care prevad pentru cele trei situatii acelasi tratament juridic. Potrivit acestor dispozitii constitutionale, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei - oricine ar fi acesta si oricum ar fi devenit sef al statului - poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Ca atare, atunci cand legiuitorul a stabilit prin lege ca rezultatele referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei se stabilesc in mod diferit, in functie de numarul scrutinului in care acesta a fost ales sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art.81 alin.(2). In acest sens sunt si prevederile art.96 din Constitutie, care stabilesc o a doua cale pentru incetarea functiei de Presedinte al Romaniei, si anume punerea lui sub acuzare pentru inalta tradare. Si in acest caz, deschiderea drumului spre incetarea mandatului prezidential este decisa de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, care pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei - indiferent cine este acesta, cu cate voturi a castigat alegerile sau prin ce modalitate a ajuns sa ocupe aceasta functie - cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. De aici se desprinde si concluzia in virtutea careia, atunci cand legiuitorul constituant a dorit sa instituie o anumita majoritate de voturi, a facut aceasta printr-un text de referinta, a carui aplicare la situatii subsidiare este subinteleasa, cu exceptia cazurilor in care o asemenea majoritate este lasata pe seama legii.

Dispozitiile constitutionale privitoare la majoritatea ceruta pentru alegerea presedintelui in primul tur de scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a simetriei juridice. Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul sa opteze pentru o majoritate de voturi relativa pentru demiterea Presedintelui Romaniei in toate cele trei situatii.

Fata de cele aratate, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala in ansamblul sau, avand in vedere ca pct.1 si pct.2 analizate epuizeaza cuprinsul normativ al articolului sau unic.”

(Decizia Curtii Constitutionale nr. 147 din 21 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 7 martie2007)

HOTARAREA Nr.5

din 23 mai 2007

referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 19 mai 2007  pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, si la confirmarea rezultatelor acestuia

Publicata in Monitorul Oficial nr.352 din 23.05.2007

In conformitate cu prevederile art.146 lit.i) din Constitutie, ale art.46 alin.(1) si art.47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si ale art.45 alin.(2) si (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare, Curtea Constitutionala s-a intrunit in plen, pentru a verifica daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din 19 mai 2007 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, si pentru confirmarea rezultatelor referendumului.

CURTEA

constata ca, in conformitate cu prevederile constitutionale si legale mentionate, este competenta sa confirme rezultatul referendumului national din 19 mai 2007 pentru demiterea Presedintelui Romaniei.

Din examinarea datelor comunicate Curtii Constitutionale de catre Biroul Electoral Central cu privire la referendumul national din 19 mai 2007, rezulta urmatoarele:

 

Cifre absolute

Procente

a) numarul persoanelor inscrise in lista pentru referendum:

18.301.309

100.00

 

b) numarul participantilor:

8.135.272

44.45

100.00

c) numarul voturilor valabil exprimate la raspunsul „DA”:

2.013.099

 

24.75

d) numarul voturilor valabil exprimate la raspunsul „NU”:

6.059.315

 

74.48

e) numarul voturilor nule:

62.858

 

0.77

In baza datelor prezentate rezulta ca din totalul participantilor la referendumul national din 19 mai 2007, pentru intrebarea inscrisa pe buletinul de vot: “Sunteti de acord cu demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu”, cel mai mare numar de voturi valabil exprimate a fost dat pentru raspunsul “NU”.

Referendumul s-a desfasurat cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege,  neinregistrandu-se incalcari sau incidente de natura sa influenteze rezultatul votului.

Avand in vedere dispozitiile art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora “demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum”, in temeiul art.146 lit.i) din Constitutie, ale art.11 alin.(1) lit.B.c), ale art.46 alin.(1) si ale art.47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si ale art.45 alin.(2) si (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

HOTARASTE:

1. Constata ca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu.

2. Confirma rezultatele referendumului national din data de 19 mai 2007 si constata ca nu  s-a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum, pentru demiterea Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu.

3. La data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, inceteaza interimatul domnului Nicolae Vacaroiu in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei.

4. Domnul Traian Basescu isi reia exercitarea atributiilor constitutionale si legale de Presedinte al Romaniei la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Prezenta hotarare se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, intrunite in sedinta comuna.

Hotararea este definitiva si general obligatorie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in presa.

Dezbaterea a avut loc la data de 23 mai 2007 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Serban Viorel Stanoiu si Tudorel Toader, judecatori.

Incadrarea juridica o las in sarcina dumneavoastra.

V-as fi indicat si numele judecatorilor dar cum votul este secret, nu pot.

Cristiana Irina Anghel

19 august 2012

PARCHETULUI  DE  PE  LANGA

INALTA CURTE DE CASATIE  SI JUSTITIE

Doamnei

Laura Codruta Kovesi

Procuror General

 

In atentia

PARCHETULUI  DE  PE  LANGA

INALTA CURTE DE CASATIE  SI JUSTITIE

 Doamnei

Laura Codruta Kovesi

Procuror General

 Subsemnata, ANGHEL CRISTIANA IRINA, domiciliata in Caracal, formulez prezentul

AUTODENUNT

Da, am participat prin vot la referendumul din data de 29 iulie 2012, da, am votat DA la acest referendum, prin urmare, conform declaratiilor publice repetate si de notorietate ale domnului Basescu Traian, Presedintele suspendat al Romaniei, prin exercitarea unui drept consfintit de Constitutia Romaniei am participat la asa zisa lovitura de stat.

V-as indica si temeiul legal al prezentului autodenunt dar am constatat ca in Codul penal nu este incriminata infractiunea de „lovitura de stat”.

Cu respect,

Cristiana Irina Anghel

06 august 2012

PARCHETULUI  DE  PE  LANGA INALTA CURTE DE CASATIE  SI JUSTITIE

Doamnei

Laura Codruta Kovesi

Procuror General

 


Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.