Reteaua Corect

Herrdogan ante portas (1)

Scris de newsreporter in 30 octombrie 2020 la 10:03, in Social. 370 vizualizari Intra in discutie Tagurierdogan, sfanta sofia, turica shortlinkhttp://crct.ro/nwSt

Santa Sofia intre „incrementa” si „decrementa” Cu retransformarea bazilicii Sfânta Sofia în moschee şi cu reînceprea desfàsuràrii in interiorul ei, in data de 24 iulie, a ritualei rugàciuni islamice de venerdi, presedintele Erdogan a lansat un semnal inechivocabil càtre vecinii, aliatii, inamicii si prietenii Turciei.

Printre randurile deciziei prin care in 10 iulie Consiliul de Stat al Turciei a anulat decretul din 24 noiembrie 1934 al presedintelui Mustafa Kemal Atatürk, ar fi fost de citit cà,  la o distantà de  86 de ani de cand cel mai important  edificiu de cult crestin din lume,  intemeiat in 537 de impàratul Justinian si transformat in moschee in 1453, indatà dupà cucerirea Constantinopolului de Mahomed al II-lea, a reprimit conotatia simbolicà pe care presedintele Erdogan, navigator talentat si hotàrat prin meandrele politice nationale si internationale, voia sà i-o restituie. Aceea de  expresie a apartenentei la corpul social si spiritual al unei tàrii care revendicà pentru etno-locuitorii sài, in uriasa lor majoritate musulmani suniti, constiinta participàrii la viata unei comunitàti umane inscrisà intr-o dimensiune  unitarà spatio-temporalà, in care toate faptele, evenimentele, fenomenele  ce fac parte di istoria turcilor otomani apartin unei memorii etnice colective. O memorie  care, in mod inevitabil, isi lasà amprenta asupra constiintei identitare. Pe scurt: retranformarea Sfintei Sofia in moschee ar avea semnificatia reinglobàrii unei infrastructuri religioase crestine - redusà la rolul de màrturie neutrà a unui trecut ce a efectuat parcursul intre glorie si decandentà, de la Constantin si Justinian (527-565 e.n.) la Constantin al XI-lea Paleologul Dragases (1448 -1453) - intr-un alt circuit spiritual, acela al islamismului otoman, al fortei militar-religioase care, prin luarea in posesie a cetàtii simbol a Imperiului roman de Ràsàrit,  a “celei de a doua Rome”, s-a substituit acestuia  atat in teritoriile isale storice, orientale, in primis in Anatolia, cat si in teritoriile de dincolo de Stramtori, in interiorul hotarelor naturale ale Europei. (Fig. 1)   

Nu existà nici-un dubiu asupra faptului cà Turcia este consideratà, in  conceptia politicà a Presedintelui Erdogan,  mostenitoare legitimà a traditiei militar-administrative si organizatorice a Imperiului Otoman. Turbulentele politice de la inceputul secolului al XX-lea  au redus drastic teritoriul statului otoman intre limitele Anatoliei, usor extinse peste acea  bucàticà din Europa unde se afla candva mitica Byzantion, fondatà de Megara in 656 a.C., rebotezatà Constantinopol si ràmasà greacà panà la redenumirea ei in turcà precum Istanbul.  Otomanii nu puteau sà se resemneze la pierderea  de càtre  Constantinopol a  rolului de capitalà a unui imperiu tampon intre Occident si Orient.  Màrile care i se deschideau dincolo de stramtori o proiectau si ele in spatii largi,  càtre oceanele apropiate, Indian si Atlantic.  O imagine convingàtoare a unui fragment din parcursul  de la glorie spre decàdere al Imperiului ce se instàpanise pe emblematicul centru al Imperiului Roman de Ràsàrit, a oferit-o  luminatul principe al  Moldovei Dimitrei Cantemir (1673-1723), prevestea, in pragul secolului al XVIII-lea, cu a sa scriere "Incrementa atque decrementa aulae othomanicae" (Màrirea di decàderea Imperiului Otoman, elaboratà in latinà intre 1714-1716, al pràbusirea ce urma sa fie complectà mult mai tarziu, dupà ràzboaiele balcanice si Primul Ràzboi Mondial. Opera Printului moldav a circulat prin unele capitale ale Europei sub formà de manuscris, panà cand, in fine, a fost editatà in 1734 la Londra, in englezà, dupà care au urmat traducerile in germanà si francezà. (Fig. 2)  Aceastà istorie a lui Cantemir, càreia unii autori contemporani i-au contestat autenticitatea surselor, a ràmas principala operà de referintà in ce priveste istoria Imperiului otoman  panà in a doua jumàtate a secolului al XIX-lea. Marele istoric Edward Gibbon (1737-1794) s-a folosit de ea cand a scris  opera sa fundamentalà  The History of the Decline and Fall of the Roman Empire publicatà in sase volume intre  1776 al 1788.  O antologie cu titlul  “Istoria declinului si pràbusirii Imperiului roman”, a fost tipàrità in romanà abia in 2018, sub egida editurii Humanitas. Profit de prezenta cuvintelor “incrementa” si “decrementa” din titlul original al lucràrii lui Cantemir pentru o scurtà “deviere” de la subiect.                                               

Distinsul nostru coleg Constantin Barbu (n. 1954), de formatie filosoficà, profesor la Universitata Dimitrie Cantemir, este autorul unui extraordinar proiect de anvergurà privind publicarea manuscriselor lui Dimitrie Cantemir intitutalat “Integrala manuscriselor Cantemir”.  Complexitatea manuscriselor lui Dimitrie Cantemir, considerat de Dl Barbu  “printul cel mai cult din ultima mie de ani” – ceea ce nu mi se pare chiar o exagerare, mai ales intr-o epocà in care ni se prezintà in ambalaje culturale Altete Regale de extractie didactic-formativà chiar dubioasà - este exceptionalà. Domnul Barbu a ràscolit arhivele moscovite si de la Sankt Petersburg cu autorizarea acordatà ad personam de Vladimir Putin, in urma recomandàrilor ambasadorului Rusiei la Bucuresti, dl. Malghinov. Patru editàri speciale de lux ale  primelor douàzeci si cinci de volume ale Proiectului lui Constantin Barbu, continand tezaurul de manuscrise recuperate din arhivele Rusiei si reprodus in ele,  au fost donate  Presedintelui Federatie Ruse Vladimir Putin si primului ministru Medvedeev, in octombrie 2012,  prin bunele oficii ale ambasadorului citat. Un alt set de 25 volume di seria de lux a fost donat in  noiembrie 2012 primului ministru al Guvernului Romaniei  Victor Ponta precum gratios cadou din partea Ambasadei Rusiei. Un patrulea set de lux  fiind  dàruit in 22 noiembrie 2012 Academiei Romane de factorii care au contribuit (si incà mai contribuie) la realizarea monumentalului proiect de recuperare din intreaga lume a manuscriselor principelui Dimitrie Cantemir.  Principalul „actor” in acest efort de valorificare si precizare a pozitiei principelui Cantemir in esichierul european al culturii iluministe este amicul inginer  Paul Tudor, fost presedinte al unei societàtii de frunte intr-o Romania candva pe cale de insdustrializare intensà: „Metalexport-import”.           Aproape doi ani mai tarziu, in  28 aprilie 2014, presedintele de atunci al Camerei Deputatilor a Parlamentului Romaniei, Valeriu Zgonea (n. 1967), aflat in vizità la Ankara, a fàcut cadou presdintelui Turciei Recep Tayyp Erdogan un alt set din cele  25 de volume  ale Proiectului “Integrala manuscriselor Cantemir”, conceput si realizat cu eforturi greu imaginabile de Constantin Barbu.  Setul dus la Ankara era unul dintre cele 4 seturi de 25 volume cumpàrate de la editor de Institutul cultural Roman in 2012, cand la carma institutie se afla Andrei Marga. In cadrul seriei de 25 de volume douà sunt dedicate reproducerii manuscrisului moscovit “Incrementa et decrementa aulae othomanicae”, care in total are peste 1000 de file.  Peregrinàrile lui Constantin Barbu prin arhivele Rusiei si altor tàri europene au dus pànà acum la reproducerea manuscriselor lui Dimitreie Cantemir,  in conditii de exceptie, in 106 volume.                                                                     

 Faptul de cronicà, cu are valoare de indicatie simbolicà. este urmàtorul: In bibliotecile celor douà persoane care stau la carma statelor ale càror capitale istorice – Constantinopol (devenit Istanbul) si Moscova – sunt denumite, de o anume literturà ce are ca obiecti de studiu mitul  Cetàtii Eterne, precum  ”a doua Romà si ”a treia Romà”, se aflà manuscrisele scrierii cantemiriene “Incrementa  et decrementa”. Ambele state au fost panà curand in stadiul indicat de cuvantul “decrementa”; ambele au in fata lor un viitor destul de incert, pe fundalul càruia fac eforturi de a a-si mentine integritatea teritorialà rezultatà din aranjamentele de dupà zguduiri istorice: Turcia dupà zguduirea inceputà in vremea ràzboaielor balcanice primul Ràzboi Mondial, in configuratia succesivà  si de reveni la faza “incrementa”,  Rusia, dupà pràbusirea Uniunii Sovietice si desprinderile succesive ale altor entitàti politice din provizoria supravietuire a unei iluzorii unitati in conglomeratul litigios si tulburat de framantàri nationalist-independentiste din cadrul Comunitàtii Statelor Independente. O istorie paralelà a celor douà formatiuni statale mentionate, dedicatà evolutiiilr din ultimele trei decenii, are ca principal „trait d’union” renasterea  ambitiilor de naturà imperialà,  la care aspirau , din perspective diferite, dar convergente in efecte, atat guvernatii Rusiei tariste cat si guvernatii URSS, pe de o parte, cat si factorii de putere din ce a mai ràmas din Sultanatul Otoman, al càrui „legatar universal” nu poate fi considerat decat liderul energic al Turciei moderne. Dupà 2015, si in mod special din moment in care in vàzduhul siriano-turc s-au ciocnit interesele strategice ale Rusiei si Turciei, aceasta din urmà a urmàrit cu perseverentà scopurile làrgirii ariei sale de stapanire directà sau de exercitare a influentei geopolitice manu militari, precum se intamplà, la vedere cu ochiul liber, in Siria si Libia si in forme aparent mai putin evidente  in Yemen, Somalia si – o spun evenimentele din ultimele  ultimele sàptamani - in Cipru, unde invingàtorul alegerilor prezidentiale in partea turcà este candidatul sustinut de Erdogan. (va continua)

Grigore Arbore

Sursa:  Amos News

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.