Elena Udrea, la un pas să-și recapete 1,6 milioane de lei

Elena Udrea a câștigat recursul declarat împotriva încheierii din 16 februarie 2023 din Dosarul Campaniei din 2009 prin care instanța supremă i-a menținut măsurile asiguratorii până la concursul sumei de 1,6 milioane de lei, instituite în urma condamnării pe fond la 8 ani de închisoare.

Este vorba despre confiscarea sumelor de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită, potrivit hotărârii din data de 02.03.2021 a Curții de Apel București.

Elena Udrea nu vrea doar încetarea procesului penal, ci vrea să scape și de sechestru.

„Consider că este absurd să dispui confiscarea unor sume de bani pentru fapte cu privire la care nu s-a constatat în mod definitiv că s-au petrecut”, a spus Elena Udrea.

Iată decizia Completului de 5 judecători al Instanței supreme:

• „Admite recursul formulat de recurenta Udrea Elena Gabriela împotriva încheierii din data de 16 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr.5230/2/2017/a5 şi în consecinţă:
• Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
• art. 107 (n.r. – Scopul măsurilor de siguranţă),
• art. 112 (n.r. – Confiscarea specială),
• art. 291 alin. 2 Cod penal (Legea nr. 286/2009) – traficul de influență, respectiv
• art. 111 (n.r. – Scopul măsurilor de siguranță),
• art. 118 (n.r. – Confiscarea specială),
• art. 257 raportate la art. 256 alin. 2 Cod penal din 1968 și
• art. 32-33 din Legea nr. 656/2002 (prevenirea și sanționarea spălării banilor),
• respectiv art. 50-51 din Legea nr. 129/2019 (prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului).
• Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 martie 2023”, se arată în minuta ICCJ.

Avocați: „Menținerea sechestrului echivalează cu o pedeapsă”

Potrivit legii, atunci când instanța constată intervenția prescripției, judecătorul lasă nesoluționată latura civilă a procesului penal în ideea că acțiunea va fi continuată în civil de către cei care se consideră păgubiți. Pentru același argument, instanțele mențin măsurile asiguratorii.

În schimb, avocații Elenei Udrea au arătat că vinovăția unei persoane se stabilește numai prin hotărâre definitivă, astfel că, în lipsa unei soluții de condamnare nu se poate dispune confiscarea specială care, arată ei, „echivalează cu o pedeapsă”.

În luna martie Elena Udrea așteaptă două pronunțări importante, care îi vor ușura sau, dimpotrivă, îi vor complica situația juridică, după condamnare definitivă de 6 ani din Dosarul Gala Bute:

• Dosarul Campaniei din 2009 (apel) – pronunțare pe 16.03.2023 la Înalta Curte (5230/2/2017)
• Dosarul Hidroelectrica (fond) – pronunțare pe 14.03.2023 la Curtea de apel București (3650/2/2019)
• Elena Udrea – contestație la executare (2433/1/2022), termen 13.03.2022.

Reamintim că Elena Udrea este la Penitenciarul de Femei Târgșor după ce a pierdut, pe 7 aprilie 2022, o contestație în anulare în acest dosar, ea fiind condamnată definitiv la 6 ani de închisoare încă din 2018.

DNA cere pedepse maxime pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu

Pe data de 16.02.2023 procurorii DNA au cerut, inițial, suspendarea Dosarului Campaniei din 2009 – în care Elena Udrea a primit pe fond 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare – până când CJUE va tranșa dacă deciziile CCR pe tema prescripției pot fi ignorate sau nu de către judecătorii români.

Cererea a fost respinsă, astfel că procurorii au cerut magistraților de la Înalta Curte să lase neaplicată decizia CCR pe tema prescripției, potrivit deciziei CJUE din data de 21 decembrie 2021 pronunțată în legătură cu Gala Bute, dosarul pentru care Udrea este în prezent în închisoare.

În respectiva deciziei, judecătorii europeni au transmis magistraților români că pot ignora deciziile CCR și pot aplica direct dreptul european atunci când astfel de hotărâri creează „un risc sistemic de impunitate”.

„Aveți în vedere schema infracțională complexă, Elena Udrea fiind creierul acesteia. Inculpații au săvârșit infracțiunile din cele mai înalte funcții publice și au urmărit sprijinirea lui Traian Băsescu la alegerile din 2009 în vederea consolidării propriilor cariere, ceea ce s-a și întâmplat. Inculpata Ioana Băsescu, după începerea anchetei, a făcut tot posibilul pentru îngreunarea aflării adevărului. Giovanni Francesco (n.r. – fostul iubit al Ioanei Băsescu) a avut tehnică de ascultare, iar inculpata inițial l-a suspectat, apoi l-a tras de haine să vadă dacă are microfoane. În cazul inculpatei Elena Udrea, acesta a fugit de 2 ori din țară, odată în 2018 – iar instanța a fost nevoită să dispună efectuarea unor comisii rogatorii – și a doua oară în 2022. Din punctul nostru de vedere, dacă nu o prindeau a doua oară era mai bine, că nu mai ținea procesul pe loc”, a arătat procuroarea de ședință a DNA.

Ziare.com