Reteaua Corect
Adrian Severin

Efectele deciziei CCR privind completele specializate

Scris de Adrian Severin in 05 iulie 2019 la 11:03, in Social. 519 vizualizari Intra in discutie Taguriccr, complete specializate, efect, ICCJ shortlinkhttp://crct.ro/nuFM

CCR a recunoscut existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si ICCJ, avand ca obiect refuzul celei din urma de constitui complete specializate pentru judecarea faptelor de coruptie.

Sub conducerea Liviei Stanciu si a Cristinei Tarcea, secondate de diversi adjuncti pe care nu ii mai numim – nomina odiosa – asa-zisa instanta suprema, lovita de ameteala inaltimilor politice, si-a facut un obicei din a actiona ca stat in stat si a-si desfasura activitatea dupa propria conceptie, in asa fel incat sa poata atinge tinte parajudiciare. Campioana a justitiei selective si abuzive, ea a devenit o instanta paralegala – in sensul ca aplica norme aflate deasupra celor adoptate de legiuitor – si parajudecatoreasca – in sensul ca actul de justitie este administrat nu doar de judecatori, ci si de diversi „parteneri” ai acestora, precum procurorii, serviciile secrete, ambasadele straine etc. Prin aceasta ICCJ desfasoara constant o activitate anticonstitutionala (nu doar neconstitutionala).

 

Ultima decizie prin care CCR constata aceasta realitate a trezit insa reactii bizare, cu caracter defetist, in randul multor juristi, in special avocati, obositi probabil sa se lupte cu marea majoritate a judecatorilor ICCJ, foarte permisivi cand este vorba de executarea obligatiilor lor si foarte restrictivi cand in discutie este respectarea drepturilor justitiabililor, care au organizat in spatele robei si a statutului de magistrat o adevarata retea de rezistenta impotriva ordinii constitutionale. Parca satui de lupta, acestia au inceput sa vorbeasca despre faptul ca decizia CCR in discutie, adoptata, dupa cum s-a aflat, de niste judecatori constitutionali stresati, speriati si amenintati, opereaza numai pentru viitor si ca impactul sau ar fi redus intrucat ea nu se refera la neconstitutionalitatea unei legi, ci la interpretarea ei, ceea ce nu ar fi chiar treaba unei instante de control constitutional, si vizeaza rezolvarea unui conflict iar nu constitutionalizarea unei proceduri judiciare.

 

Fata de aceasta situatie si fara a mai astepta considerentele deciziei, doresc sa fac, la cald, cateva remarci. Redactarea considerentelor, fara indoiala, va oferi prilejul unor comentarii mai profunde.

 

Neindoielnic, judecatorii care au judecat infractiuni de coruptie in complete nespecializate au comis o infractiune. Abuz in serviciu, cel putin. Aceeasi infractiune au comis si cei care au dispus judecarea acestor infractiuni fara a respecta obligatia formarii unor complete specializate. Acesta este un aspect al problemei. El ar trebui de indata tratat de Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Si, desigur, daca se constata ca o hotarare judecatoreasca este produsul unei infractiuni, ea trebuie revizuita.

 

Unii s-ar putea apara zicand ca ar fi vorba despre o simpla neglijenta care a codus la o interpretare eronata a legii. Aceasta neglijenta este insa atat de grava incat ea are valoarea relei credinte: culpa lata dolus equiparatur.

 

CCR a constatat ca asemenea lucruri s-au petrecut nu pentru ca legea a fost gresit interpretata, ci pentru ca ICCJ si-a asumat rolul de legiuitor. Aceasta asumare este neconstitutionala. In consecinta, toate actele savarsite in aplicarea unei „legi” adoptate de ICCJ sunt nule absolut.

 

Situatia ar fi fost aceeasi si daca legea ar fi fost susceptibila de mai multe interpretari dintre care una sau mai multe ar fi fost contrare Constitutiei. O asemenea lege este neconstitutionala in acea parte a ei care permite interpretari neconstitutionale. In speta CCR a constatat, insa, ca legea era clara si neinterpretabila; deci a fost conforma cu Constitutia. Atat de clara si de neinterpretabila incat ignorarea ei nu constituie o simpla eroare de aplicare, ci o provocare la adresa puterii legislative, de catre cativa reprezentanti ai puterii judecatoresti. De aici si competenta CCR de a se pronunta asupra cazului. Problema este una de ordine constitutionala iar nu de legalitate.

 

De aici mergem mai departe.

 

Constitutia mai stabileste si niste drepturi fundamentale. Dintre ele unele privesc justitia si procesul echitabil. Mai vine si CEDO, care nu este deasupra Constitutiei, dar, in masura in care nu este nici impotriva Constitutiei, clarifica si detaliaza sensul unor drepturi prevazute de Constitutie.

 

Unul dintre aceste drepturi priveste dublul grad de jurisdictie, in fiecare dintre cele doua grade judecata trebuind sa fie „efectiva”, adica sa fie realizata de judecatori competenti. Chiar daca judecatorii vor fi aplicat corect legea pe fondul cauzei, faptul ca ei nu erau competenti sa judece face ca hotararea lor sa fie nula absolut iar asta echivaleaza cu lipsa judecatii efective in acel grad de jurisdictie. Ceea ce nu se poate acoperi printr-un proces in apel corect, chiar daca apelul are caracter devolutiv.

 

Daca problema ar ajunge in fata Curtii de la Strasbourg, aceasta va spune fara dubiu ca daca intr-unul dintre gradele de jurisdictie procesul a fost inechitabil, el a fost in intregime inechitabil. Cand instanta de fond a fost necompetenta si de aceea hotararea sa este nula absolut, instanta de apel, constatand aceasta situatie, trebuie sa retrimita cauza spre rejudecare instantei de fond, iar nu sa o retina ea spre judecare, caci numai asa se asigura un proces echitabil in doua grade de jurisdictie.

 

De aici mai departe lucrurile sunt simple.

 

Poate fi nulitatea supusa principiului neretroactivitatii? Nu! Orice nulitate este retroactiva. Decizia CCR (si legea) nu retroactiveaza. Nulitatea insa, constatata prin acea decizie, retroactiveaza.

 

Poate fi dreptul material la actiunea in nulitate absoluta prescriptibil? Nu! Nu putem invoca nici un text de lege impotriva acestei concluzii, caci noi vorbim aici de drept. Si legea decurge din drept, iar nu dreptul din lege – asa cum de la romani incoace au afirmat toti marii juristi.

 

Poate fi o nulitate absoluta acoperita / remediata? Nu! Nici macar printr-un proces in apel corect.

 

Dar haideti sa uitam toate acestea si sa simplificam discutia. CCR a constatat ca sentintele pronuntate de complete de fond nespecializate pentru fapte de coruptie sunt absolut nule. Punct! Tot CCR a mai constatat ca deciziile completelor de cinci judecatori formate nealeatoriu sunt absolut nule. Punct! Pentru identitate de ratiune si sentintele completelor de trei judecatori ale ICCJ formate nealeatoriu sunt nule. Cat ne mai trebuie?

 

Situatia de nulitate a unor intregi categorii de hotarari ale ICCJ stabilita de CCR nu are cum fi negata. Decizia CCR este general obligatorie. De cate ori condamnarea cuiva cu lipsire de libertate si alte drepturi trebuie sa fie nula pentru ca sa iesim din pasivitate si din formalism?

 

Poate oare un jurist adevarat sa sustina ca este corecta o interpretare a legii care conduce la concluzia ca persoane condamnate prin hotarari judecatoresti nule absolut trebuie sa continue executarea acelor hotarari? Vorbim de oameni, de viata lor, de drepturile lor fundamentale. NU! Aici avem o problema. si ei trebuie sa ii dam o solutie inainte de a merge la culcare.

 

Nici un jurist, in special avocat, nu poate spune ca legea obliga pe cineva sa execute o sentinta nula absolut. Trebuie sa gasim, deci, in legislatia existenta, pe cale de interpretare, solutia care rezolva problema, iar nu argumentele care ne spun ca ea nu poate fi rezolvata. „Juristul poate inventa pentru a rezolva o problema mai multe solutii decat insasi natura poate crea” - ne repeta mereu profesorul Tudor R. Popescu, citand din Malraux.

 

O solutie care socheaza bunul simt si morala publica nu poate fi corecta juridiceste, caci dreptul se aplica pe oameni iar nu pe sobolani. Iar daca, la limita, legea nu permite o solutie de bun simt (desi nu cred ca este cazul), atunci tot cartea ne trimite la solutia politica: amnistia.

 

Este vorba despre invatatura unei carti pe care, desigur, nu au citit-o cei care la referendum au votat pentru interzicerea amnistiei, fara ca macar sa stie a defini termenul, sau cei care ne spun ca Dragnea trebuie sa stea la inchisoare pentru ca este bogat, nulitatea hotararii rezultate dintr-un proces inechitabil fiind acoperita de avere (sic!).

 

Pe mine asa m-au invatat profesorii mei in timpul comunismului. Nu cred ca la capitalisti poate fi altfel.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.