După un an de război: Fiecare al treilea refugiat ucrainean vrea să rămână în UE

Când, la 24 februarie 2022, Vladimir Putin a invadat Ucraina, prin ordinul său de atac potentatul rus a declanşat cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial încoace. Potrivit estimărilor organizaţiei de ajutorare a refugiaţilor ai Naţiunilor Unite, la 21 februarie 2023 au fost împărţite în statele Europei 8,1 milioane de ucraineni, inclusiv şi cei aproximativ 2,8 milioane de persoane care - voit sau nevoit - ajunseseră în Rusia. La acest moment  în UE sunt înregistraţi 4,8 milioane de cetăţeni ucraineni cu statut de refugiaţi cu drepturi depline, relatează Die Presse preluat de Rador.

Cum le merge acestor oameni la un an de la atacul rus asupra patriei lor? Un amplu studiu al FRA dat marţi publicităţii s-a ocupat de acest aspect. Ancheta a arătat că în cea de-a doua jumătate a anului 2022 au fost chestionate despre situaţia lor în total 14.685 de persoane în 10 state membre UE - Polonia, Germania, Italia, Spania, Estonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria.

Alegerea ţărilor s-a ghidat după numărul refugiaţilor faţă de cel al populaţiei (Cehia sau Estonia), respectiv după numărul absolut al ucrainenilor acceptaţi (Polonia sau Germania).

În privinţa statului juridic al refugiaţilor, două treimi din cei chestionaţi s-au referit la mecanismul aşa-numitei protecţii pasagere care acordă ucrainenilor o protecţie colectivă - deci cei în cauză nu trebuie să prezinte un motiv concret al fugii lor. Restul au înaintat cereri de azil şi se pregătesc pentru o şedere mai lungă în ţara respectivă.

O treime dintre cei chestionaţi nu mai vor să revină în patria atacată, ci să înceapă o nouă viaţă în UE, în timp ce o altă treime vrea să revină cu orice preţ în Ucraina. Restul erau indecişi sau nu au vrut să răspundă.

Integrarea pe piaţa europeană a muncii se pare că a fost una norocoasă. După nici un an două treimi dintre ei au găsit un loc de muncă. Una din cele mai mari piedici a constituit-o bariera de limbaj, respectiv căutarea unui loc de muncă pentru mamele singure.

În privinţa barierei lingvistice FRA a menţionat că măsurile luate până acum nu sunt pregătite pentru o integrare de mai lungă durată a ucrainenilor. Mulţi nu au frecventat niciun fel de curs de învăţare a limbilor respective, iar dintre copii mulţi primeau lecţiile din Ucraina online.

În pofida tuturor greutăţilor ucrainenii nu se simt izolaţi în UE. Mulţi dintre ei au declarat deja înainte de trecerea unui an că se simt membri ai societăţii ţării adoptive. Iar doi din trei refugiaţi de război din Ucraina privesc cu optimism spre viitor.

Știripesurse