Dragnea a semnat un protocol de colaborare tocmai cu instituţia care verifica Tel Drum (Document)

Vezi AICI protocolul DLAF-MDRAP! (.pdf)

Pe data de 18 februarie 2014, Liviu Dragnea semna protocolul prin care ministerul pe care îl conduce putea intra în posesia evidenţei controalelor efectuate de DLAF şi a sesizărilor către DNA. Din document, transmis de minister în urma unei solicitări pe legea 544/2001, sunt eliminate tocmai numele semnatarilor, însă sunt menţionate funcţiile.

DLAF se angajează să facă verificări, la sesizarea MDRAP, cu privire la posibile fapte de natură penală în legătură cu fondurile europene şi să informeze MDRAP cu privire la stadiul şi rezultatul investigaţiilor.

"La data intrării în vigoare a prezentului protocol, DLAF transmite MDRAP evidenţa controalelor aflate în investigare la nivelul instituţiei, a controalelor confirmate sau neconfirmate din punctul de vedere al Departamentului, şi transmise la DNA sau parchetului competent (conţinând date care să permită identificarea proiectelor - în măsura în care sunt deţinute de DLAF - în special codul SMIS, denumirea proiectului, numărul contractului de finanţare, denumirea beneficiarului proiectului, numărul contractului de finanţare, denumirea beneficiarului proiectului, numărul contractului economic, denumirea contractului). Lunar (în termen de 5 zile lucrătoare de la data de 1 a fiecărei luni) DLAF transmite stadiul actualizat al controalelor aflate în investigare sau finalizate", se arată în documentul semnat de Dragnea.

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) este instituția de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Se la o sesizare OLAF a pornit ultimul dosar penal în care este vizat Liviu Dragnea. Sesizarea OLAF către DNA a fost făcută după două controale, efectuate în perioada februarie 2015 - septembrie 2016. OLAF a refuzat să spună la sesizarea cui a deschis aceste anchete, prevalându-se de politica sa de confidențialitate în privința surselor sale. Însă, în raportul OLAF pe 2016, există un tabel cu informațiile primite de OLAF din partea statelor membre UE, care are două coloane: sursă publică și sursă privată. Astfel, în cazul României, din sursă publică au fost doar două informări, pe când din sursă privată sunt 33.