Domnul Țopescu

Marile performante ale sportului românesc, atunci cind au fost, au fost mereu însotite de comentariile lui. Handbal, gimnastică. Medalii olimpice, mondiale, europene. Firește, fotbal. In 1986 la Barcelona era interzis, nu a comentat el. Era marele lui regret. Mi s-a părut atunci in provincie un tip deschis, cu umor, de o mare civilitate. S-a întreținut cu ceata de curioși care l-a înconjurat,(rămăsese foarte popular, desi nu mai apăruse de 3 ani pe micile ecrane), fără să oboseasca, fără aroganță, cu bun simț.

L-am reintilnit in conditii schimbate după căderea regimului comunist. In anii 90. Iși reluase comentariile de mare clasă și era foarte activ în presa sportivă. Era foarte respectat în breaslă, ca unul care avusese de suferit, dar si pentru calitatea a ceea ce făcea indiferent de competiție. Trecuse si experienta dura a interdictiei vreme de 6 ani, dar rămăsese un mare meseriaș. Minuțios, cu o prezenta inconfundabilă. Ne-am regăsit ici si colo la diverse evenimente.

Dar l-am cunoscut intr-adevar in scurta perioada cit am lucrat la TVR. S-a temut probabil că o să mă debarasez de el pentru ca il mosteneam de la fosta conducere. Nici nu mi-a trecut prin cap. In ochii mei era el insuși o instituție. A fost consilier la cabinetul directorului. A fost o onoare pentru mine să lucrăm împreună. Mi-a fost de mare ajutor. Trecea des pe la mine să stăm de vorba si mereu venea cu idei judicioase. Ar fi putut trăi din gloria lui dar era conectat strins la realitate.Il preocupau tot felul de lucruri. Cunostea perfect cimpul de bătălie al sportului. Cunoștea la fel de bine labirintul jurnalismului sportiv. Deși în jur era o lume a patimilor, a conflictelor și intereselor meschine – uneori agresive – si-a păstrat tot timpul civilitatea, zîmbetul pe buze, moderația. Era și foarte realist, ușor sceptic. Sfaturile pe care mi le dădea erau pertinente și bine documentate, ca pe vremea cind făcea comentarii în direct la tv. Era de o mare bunăcredință, mereu fairplay – lucru extrem de rar. Era în toate un domn.

Aflu că nu mai este printre noi. Este o pierdere ireparabilă. Cine l-a cunoscut știe ce spun.

Dumnezeu să-l ierte!

Mi-l voi aminti mereu.