Reteaua Corect

Dezastrul ICCJ ajunge la CEDO

Scris de newsreporter in 19 aprilie 2019 la 08:10, in Social. 333 vizualizari Intra in discutie Taguriccr, cedo, ICCJ, inalta curte shortlinkhttp://crct.ro/nukc

Colosal: peste 170 de hotarari pronuntate de Inalta Curte cu incalcarea legii iau drumul spre CEDO, scrie Luju.ro.

Decizia Inaltei Curti de a nu infiinta complete specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie si pretinderea ca toti judecatorii supremi de la Sectia penala sunt specializati in astfel de infractiuni risca sa produca efecte dintre cele mai cumplite pentru Romania. Peste 170 de hotarari judecatoresti au fost pronuntate de completele nespecializate in infractiuni de coruptie ale ICCJ si tot atatea cauze risca sa ajunga la CEDO pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.

 

Semnalul de alarma este tras de avocatul Viorel Mocanu (foto), agentul guvernamental al Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului intr-un Amicus Curiae (vezi facsimil) trimis presedintelui CCR Valer Dorneanu, privitor la cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de faptul ca instanta suprema refuza sa aplice legile adoptate de legiuitor, referitoare la infiintarea completelor specializate pentru judecarea in prima instanta a dosarelor privind infractiunile de coruptie.

Viorel Mocanu: "Exista riscul major al condamnarii statului roman de catre Curte, in masura in care sunt perpetuate anumite practici si interpretari contrare literei si spiritului legii"

 

Conform documentului pe care il prezentam integral, agentul guvernamental la CEDO Viorel Mocanu, desi nu are calitatea de intervenient in procedura de la Curtea Constitutionala, poate transmite o serie de observatii menite sa sprijine la solutionare corecta a cauzei. Si, din punctul nostru de vedere, sprijina, caci in cuprinsul documentului sunt scoase in evidenta aspecte care nu au fost inca luate in dezbatere. Spre exemplu, gravitatea nesocotirii de catre Inalta Curte a dispozitiilor prevazute in legislatia interna in ce priveste lipsa completelor specializate de la instanta suprema, precum si consecintelor neaplicarii intocmai a legii.

 

In amplul Amicus Curiae ajuns pe masa presedintelui CCR Valer Dorneanu, agentul guvernamental la CEDO Viorel Mocanu semnaleaza faptul ca de la momentul intrarii in vigoare a legilor care prevedeau formarea de completele specializate in instantele judecatoresti, inclusiv instanta suprema, si pana in pezent, Inalta Curte nu a pus in aplicare nici prevederile art. 29 alin. 1 din Legea 78/2000, dar nici dispozitiile art. 19 alin. 3) din Legea 304/2004alegand sa interpreteze legea dupa bunul plac, cu consecintaincalcarii articolului 6 din Conventia EDO privind dreptul la un proces echitabil al justitiabilior. Caci, asa cum arata agentul guvernamental Viorel Mocanu in punctele de vedere transmise CCR, Inalta Curte ar fi recunoscut ca numarul justitiabililor afectati de "practicile si interpretarile contrare literei si spiritului legii" este "considerabil, fiind vorba de un numar de cca 170 de hotarari".

 

Astfel, arata Viorel Mocanu, refuzul Inaltei Curti de a pune in aplicare dispozitiile legale adoptate de Parlament, cu buna stiinta, a condus la "nesocotirea vointei legiuitorului si incalcarea unei norme juridice imperative aflata in vigoare", aspect care este "de natura a se converti intr-o flagranta incalcare a dreptului intern".


 

Publicam in continuare pasaje din Amicus Curiae transmis de agentul guvernamental la CEDO, Viorel Mocanu, catre Curtea Constitutionala in cauza privind lipsa completele specializate de la Inalta Curte:

 

"Sub aspectul temeiniciei cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala formulata de reprezentantul legal al Camerei Deputatilor

 

Cu privire la cerere care formeaza obiectul Dosarului nr. 642E/2019 aflat spre solutionare pe rolul Curtii Constitutionale apreciem in sensul existentei unui confict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si pe de alta parte, Parlamentul Romaniei, intrucat Inalta Curte de Casatie si Justitie pana la momentul actual nu a respectat dispozitiile legale incidente, in evolutia legislativa a acestora, pentru urmatoarele argumente:

 

a)Legiuitorul nu a investit de drept toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu competenta de a solutiona in prima instanta cauze de coruptie.

 

Textul art. 29 alin. 1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in varianta sa modificata prin Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenire si sanctionarea coruptiei, prevede cu titlu imperativ constituirea completelor specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute de aceasta lege, fara ca legiuitorul sa creeze o derogare expresa in raport de judecatorii din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

 

Aceasta dispozitie legala este in vigoare si la data prezentei, nu a fost abrogata expres sau tacit pana in acest moment si, asa cum vom arata, nici nu a cazut in desuetudine, vointa legiuitorului pastrandu-si caracterul imperativ si de actualitate, indiferent de succesiunea modificarilor intervenite cu privire la legislatia conexa. (...)

 

Astfel, analizand perioada temporara mai sus descrisa, reiese faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a respectat dispozitiile art. 29 alin. 1 din Legea 78/2000, in varianta sa modificata prin Legea cu nr. 161/2003, de la momentul adoptarii sale si pana la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 601/2004, respectiv de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006 si pana in prezent, conduita de natura a creiona gravitatea majora si amploarea conflictului constitutional dedus judecatii.

 

Apreciem ca invocarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a celor doua decizii de speta pronuntate de catre completele de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum Decizia nr. 18/30.01.2014 (Dosar nr. 4321/1/2013) si Decizia nr. 233/12.12.2013 (Dosar nr. 3079/1/2011) pentru a se legitima, in esenta, o conduita contrara normelor si principiilor constitutionale si conventionale, nu pune in evidenta decat o invocare expresa a unei culpe institutionale, aspect in raport de care este necesara interventia Curtii Constitutionale in vederea restabilirii parametrilor de legalitate.

 

b)Cu privire la dispozitile art. 19 alin. 3) din Legea 304/2004, astfel cum au fost introduse prin art. 215 din Legea 71/2012, in conformitate cu care: 'La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitei, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora', contrar celor mentionate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu este de natura a institui o conduita generica, arbitrara, in beneficiul acestei instante, in sensul de a conferi caracter facultativ si de a nu respecta disp.art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in varianta sa modificata prin Legea nr. 161/2003. In realitate, interpretand aceasta norma juridica in corelare cu norma generala in vigoare la acel moment, care impunea obligativitatea infiintarii completelor specializate, reiese cu claritate faptul ca elementele care tineau de aprecierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si care trebuiau analizate se raportau, pe de o parte, la examinarea incarcaturii de dosare avand ca obiect fapte de natura celor prevazute de Legea 78/2000, aflate pe rolul instantei supreme, pe de alta parte, la necesitatea infiintarii unuia sau mai multor completuri specializate, in functie de volumul de dosare aflate pe rol si avand ca obiect aceste fapte. Este evident ca nu legiuitorul putea anticipa, la momentul edictarii normei juridice, gradul de incarcatura al instantelor in materia infractiunilor de coruptie aceasta fiind un argument obiectiv, dar imprevizibil.

 

Era de datoria instantelor de judecata, inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa verifice acest element, pe baza indicatorilor statistici, si sa dispuna masurile necesare in vederea asigurarii infiintarii unui numar suficient de completele specializate. Exprimarea vointei puterii legiuitoare, in sensul obligativitatii infiintarii completelor specializate reprezinta, insa, aspectul imperativ, general valabil la nivel de instante judecatoresti, inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la care era prohibit a se deroga.

 

c)In ceea ce priveste legatura indisolubila intre problematica supusa atentiei Curtii Constitutionale si necesitatea identificarii si adoptarii la nivel national a tuturor masurilor si remediilor in vederea respectarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului, apreciem ca exista riscul major al condamnarii statului roman de catre Curte, in masura in care sunt perpetuate anumite practici si interpretari contrare literei si spiritului legii, cu atat mai mult cu cat rezulta din informatiile oferite de reprezentantii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca numarul justitiabililor afectati de acestea este considerabil, fiind vorba de un numar de cca 170 de hotarari.

 

Legalitatea constituirii completelor de judecata este analizata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Curtea/EDO) din perspectiva articolului 6(1) din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, care prevede inter alia, ca 'Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege. (...)

 

Astfel, expresia 'instanta instituita de lege' reflecta principiul statului de drept, care este inerent sistemului de protectie stabilit de Conventie si Protocoalele sale. Curtea a statuat si in alte cauze, o instanta care nu este constituita in conformitate cu intentiile legiuitorului nu va avea legitimitatea necesara intr-o societate democratica pentru a solutiona dispute legale. Legalitatea unui tribunal se refer nu numai la modul de constituire, organizare si functionare a instantei, ci si la compunerea completului in fiecare cauza. (...)

 

Mai mult decat atat, conform jurisprudentei constante a Curtii, obiectivul principiului instantelor instituite de lege este acela de a se asigura ca organizarea judiciara intr-o societate democratica nu este la discretia executivului, ci este stabilita prin legi emanand de la Parlament. De asemenea, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lasata la discretia autoritatilor judiciare. In acest sens, Curtea a subliniat ca cerinta ca o instanta sa fie instituita de lege este in stransa legatura cu celelalte doua cerinte din articolul 6(1), respectiv independenta si impartialitatea instantelor, intrucat toate se traduc prin incredere pe care, intr-o societate democratica, o instanta trebuie sa o aspire publicului.

 

In principiu, incalcarea cerintei instituirii instantei prin lege, ca de altfel si a celor privind independenta si impartialitatea instantei, conduce la incalcarea articolului 6(1) si vatamarea grava a dreptului la un proce echitabil. (...)

 

Curtea considera ca o incalcare a legislatiei interne in ceea ce priveste stabilirea unei instante este flagranta numai daca normele incalcate sunt de natura fundamentala si sunt parte integranta din stabilirea si functionarea sistemului judiciar. Asadar, conceptul de 'incalcare flagranta a dreptului intern' are in vedere natura si gravitatea incalcarii respective. Mai mult, in examinarea de catre Curte a existentei unei incalcari flagrante, aceasta va lua in considerare daca faptele demonstreaza ca incalcarea normelor legale privind numirea judecatorilor a reprezentat o nerespectare vadita si grava a legislatiei aplicabile.

 

In speta de fata, nesocotirea vointei legiuitorului si incalcarea unei norme juridice imperative aflata in vigoare este de natura a se converti intr-o flagranta incalcare a dreptului intern, aspect in raport de care va solicitam sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala si sa asigurati un remediu efectiv pe plan intern in acest sens".

  

*Cititi aici integral Amicus Curiae al agentului guvernamental la CEDO trimis la CCR

 

Sursa Luju.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.