Reteaua Corect

Demonizarea Justiției: Interese oculte și pas spre normalitate

Scris de newsreporter in 14 ianuarie 2020 la 11:45, in Social. 270 vizualizari Intra in discutie Taguri2019, csm, justitie, normalitate shortlinkhttp://crct.ro/nvwG

Finalul de 2019 a adus pe agenda publică două subiecte fierbinți, ambele din miezul “oarbei” Justiții. Pensiile nesimțite ale magistraților și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

De fapt, ambele subiecte au fost la ordinea zilei pe întregul an 2019, fiind exploatate de toți actorii politici bineînțeles, fiecare trăgând oala sub focul său: unii pentru a scoate lumea în stradă și a înfiera adversarul politic, celălalt pentru a lua decizii înspre bunul mers al lucrurilor în Justiție, decizii care însă, ptiu coincidență, salvau de la potențiale condamnări tocmai capi ai grupării politice în cauză. În toată această malefică manipulare, prea puține despre  Justiție. Doar pâine și circ. Și instrumentări aberante de dosare penale. Și condamnări aberante. Și achitări la fel de aberante. Problemele reale și de fond ale Justiției (clădiri ce se prăbușesc în capul magistraților, frig, lipsă acută de personal, restanțe financiare eșalonate până spre colonizarea lui Marte, lipsă de independență financiară, supraaglomerare, lipsă pârghii de impunere autoritate, cădere în derizoriu) au rămas la ani lumină de dezbaterea publică. Ici colo ele au fost atinse tangențial, dar imediat îngropate de formidabila mașinărie de manipulare a celor ce au interes în a crea o Justiție slabă, rușinată, impotentă, viciată și vulnerabilă. În acest tablou, “pensiile nesimțite” și „odioasa Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – SIIJ” au creat emulație și au făcut din tot românul un fin analist pe probleme de funcționare a Justiției.

 

Compotul de castane

Înainte însă de a povesti despre cele două teme ce au făcut ca fiecare român să aibă spume la gură, să punctăm marea găselniță, marele talmeș balmeș, al magistraților care sunt și procurorii și judecătorii. Ca și cum ai compara castanele cu cireșele. Da, ambele sunt fructe, însă compotul de cireșe e sublim, iar cel de castane e la fel de sublim doar că inexistent. Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic (alături de principiul legalității și al imparțialității). Adică au un superior ierarhic și sunt sub autoritatea ministrului Justiției. Un personaj eminamente politic, numit politic de către primul ministru, care la rândul său e rezultatul unor negocieri politice și are ca îndatorire îndeplinirea unui program politic. Nu am găsit nicăieri scris că un procuror trebuie să fie și este independent. Așadar, magistratul procuror e dependent de politic. Unui procuror, un superior îi poate lua un dosar de cercetare penală. Procurorul nu înfăptuiește nici un fel de act de Justiție. Asta întrucât actul de Justiție e înfăptuit de ceilalți magistrați, judecătorii. Care nu au nici un fel de subordonare ierarhică, ei fiind independenți și supunându-se doar Legii. Nimeni nu se poate amesteca într-un dosar aflat în judecata sa. Politicul este, (în mod normal), la ani lumină de un judecător. În realitate, prin pârghia financiară numită buget (și nu numai!), neexistând autoadministrare financiară, politicul controlează și Justiția. Cam asta ar fi în linii mari povestea cireșelor fructe și ale castanelor fructe. Vă invit să faceți compot din castane!

 

Mitul lui 55%
Cât privește pensiile speciale, pensiile de serviciu de fapt, acestea sunt în număr de aproape 170.000 în România. Din acestea aproape 4.000 sunt ale magistraților. Adică 2,3%. Undeva la 80.000 sunt pensiile de serviciu ale militarilor, aproape 75.000 sunt cele ale polițiștilor și aproape 10.000 cele ale altor categorii aparte precum magistrați, parlamentari, curtea de conturi, corp diplomatic. Dintre toate acestea, potrivit deciziilor CCR, NU pot fi eliminate pensiile speciale ale magistraților. Pot fi eliminate  DOAR cele ale celorlalte categorii. Cât privește vehiculatul procent de 55%, care ar fi valoarea pensiilor speciale ale magistraților din total valoare pensii speciale, nimic mai fals. Doar un jumătate de adevăr. Avem un 55%, dar acesta reprezintă procentajul din TOTAL VALOARE PENSII SPECIALE CATEGORII APARTE. Nicidecum că cei 2,3% (4000 de pensii ale magistraților) înghit mai mult de jumătate din valoarea totalului de 170.000 de pensii! Procentajul se raportează la un total EXCEPTÂND pensiile militare (militari și polițiști), ele fiind gestionate la secret de MapN, Ministeul de Inerne și SRI. Așa că cei 55% valoric (4000 numeric) reprezintă procentajul din cele aproape 10.000 de pensii ale categoriilor aparte! Iar tehnic vorbind, întrucât juridic deciziile CCR sunt clare, sunt curios după Referendumul de anul trecut care a consfințit faptul că românii nu vor OG sau OUG pe probleme ce țin de Justiție, cum intenționează Guvernul să elimine aceste pensii speciale altfel decât prin Parlament ?! Care, probabil, nu își va tăia craca de sub picioare, și nu va vota eliminarea pensiilor categoriilor aparte, din care, după terminarea mandatului vor face parte și ei, însăși actualii decidenți!

 

SC JUSTIȚIA SRL

Eu personal, aș fi de acord cu renunțarea completă la aceste pensii speciale. La fel ca la medici sau profesori. Dar, în acest caz, la fel ca la medici sau profesori, să renunțăm și la interdicții. Magistrații au funcții incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Medicii și profesorii pot activa și în sectorul privat, pot alcătui persoane juridice, pot activa în sectorul public. Magistrații nu. Ei nu pot fi și avocați. Ei nu pot da consultații juridice. Nu pot avea firme. Judecătorii sunt încorsetați de interdicții aspre, care merg până la situația postărilor pe rețelele de socializare sau exprimarea de opinii în public. Toate acestea tocmai în ideea asigurării unui act de Justiție independent, înfăptuit strict în numele Legii.

Numai că de la înlăturarea acestor interdicții până la privatizarea Justiției, la un SC Justiția SRL, e doar un pas. Pe care, sunt sigur, nu îl acceptăm. Să ne imaginăm că eliminăm pensiile speciale și pentru echitate eliminăm și interdicțiile aplicate magistraților. Dimineață judecătorul judecă un dosar, iar pe seară oferă consultații juridice părții din dosar. Aberant ! Și atunci ne întoarcem de unde am plecat. Renunțarea la principiul contributivității, oferirea de facilități, stipulare de interdicții, toate pentru o Justiție independentă, înfăptuită strict în numele Legii.

 

Alt mit: speciala secție care nu e deloc specială

Legat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în primul rând haideți să scăpăm de particula “Specială”. O gogoriță rostogolită atât de mult de cei interesați în discreditarea SIIJ, întrucât, precum un mit, ea a rămas întipărită în mentalul colectiv ca un adevăr. SIIJ nu are în denumirea sa particula Specială și nu are nimic Special sau extraordinar, ea existând anterior și la nivelul DNA, e drept, ocupându-se nu doar de magistrați. Acum se încheagă o structură nouă, cu procurori strict cu vechime, cu experiență, cu o conducere care să fie numită de însăși garantul independenței Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii. Și nu cu o conducere numită de alți procurori care sunt subordonați ierarhic și îl au deasupra lor pe scara ierarhică pe ministrul justiției sau șeful Parchetului de pe lângă ICCJ. Structurile similare anterioare, precum Serviciul de Combatere a Corupţiei din Justiţie, au fost înființate prin ordin direct al procurorului șef DNA. SIIJ, prin Lege a Parlamentului. SIIJ este o structură operativă a Parchetului General, structurile anterioare fiind subordonate ierarhic procurorului șef DNA. Așa că oare unde e Specialul ?!?!
Acum însă se dorește desființarea SIIJ…Și, la fel ca la pensiile speciale, aceeași dilemă: după Referendumul de anul trecut care a consfințit faptul că românii nu vor OG sau OUG pe probleme ce țin de Justiție, cum intenționează Guvernul să elimine SIIJ? Probabil că SIIJ nu ține de Justiție, sau poate că Executivul lui Orban se ghidează după cele spuse de George Orwell (Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele) ori de Grigore Alexandrescu (Voi egalitate, dar nu pentru căței)…

 

Cât de anormal a devenit normalul ?!

Până la urmă oare de ce nu se dorește îmbunătățirea, corectarea unor disfuncționalități în cadrul SIIJ!? O fi chiar așa o ciumă bubonică această Secție Specială (sic!) ?! Cine și de ce se teme de ea ca de ciumă ? Unde e anormalitatea ca un judecător să fie cercetat penal de un procuror special, cu o vechime și experiență considerabilă, care să aibă un superior numit de CSM, parte componentă a unei structuri speciale și nu de orice procuror tânăr, lipsit de experiență, de pe la un Parchet de pe lângă o Judecătorie din colț de România sau vreun ST al DNA și, mai ales, teribil de ambițios (în Parchete avansările se fac și funcție de greutatea unui dosar, disponibilitatea superiorului ierarhic și rata de condamnări)?!

 

7 din 10 judecători aveau dosar penal!

În ultimii cinci ani, structurile anterioare, precum Serviciul de Combatere a Corupţiei din Justiţie sau DNA ori DNA Serviciul Militar, au avut deschise 2902 dosare pe 2807 magistraţi. În 1459 de dosare au fost vizaţi 845 de procurori şi în 1443 de dosare au fost vizaţi 1962 de judecători. Conform evidenței nominale a judecătorilor din România, date oficiale furnizate de CSM, în decembrie 2019, în România activau 2982 judecători (la ICCJ: 111, la Curtea de Apel / CA Alba: 253, la CA Bacău: 187, la CA Brașov: 192, la CA București: 1072, la CA Cluj: 318, la CA Constanța: 198, la CA Iași: 226, la CA Galați: 217, la CA Craiova: 461). Adică în jur de 70% din judecătorii din România erau subiecții unui dosar penal. 70% !! Pentru aceste dosare structurile au cerut 5.935 măsuri de supraveghere. Ce s-a urmărit cu aceste dosare ? Că doar nu sunt 70% din judecători infractori !!!

 

Recrearea și regarantarea sforile nevăzute dar teribil de puternice care pot controla  Justiția

Pe românește spus, din 10 judecători, 7 aveau dosar penal ! Aceste dosare erau instrumentate ani de zile. Se cerea și de obicei se obținea interceptarea convorbirilor telefonice ale judecătorilor, ale convorbirilor ambientale sau alte măsuri de supraveghere. Dosarele erau instrumentate inclusiv de procurori din serviciile teritoriale ale DNA. Din aceste dosare, cea mai mare parte au fost închise. Unele, după ani și ani, de structurile inițiatoare, altele, majoritatea, de însăși SIIJ, care le-a preluat. Dar dosarele au existat, au fost instrumentate și au produs efecte. Psihologice, mai ales! Evident, un judecător care știe că are un dosar penal instrumentat de Parchet judecă oricum, doar independent și obiectiv NU!

Oare un judecător care într-un dosar, într-o speță de judecat, are în fața sa un procuror despre care știe că el sau un superior al său tocmai lucrează din plin la un dosar penal care îl vizează, cum credeți că va judeca? Câtă atenție va da cererii de  condamnare a Parchetului ?! Câtă indulgență va avea în ceea ce privește solicitările procurorului privind măsuri de supraveghere?! Cât de drept va judeca?  Cât de tare se va supune doar Legii ?!

Așa că, poate, desființarea SIIJ, poate!, e doar o încercare de a recâștiga controlul politicului asupra Justiției, de a recrea și a regaranta sforile nevăzute dar teribil d puternice care pot controla judecătorii, la un anume moment cu miză politică!

 

Tu în mâinile cui îți pui drepturile și libertățile ?!

Până la urmă, întrebarea e simplă….Tu ce ai prefera în momentul în care un procuror vine la un judecător cu o cerere de încălcare a drepturilor și libertăților tale … Cu o cerere de interceptare a convorbirilor tale telefonice pentru că el, procurorul, are indicii că tu ai săvârșit o infracțiune. Ca judecătorul care îți apără drepturile și libertățile să fie un om liber, care nu se teme să respingă propunerea procurorului atunci când acțiunile acestuia îți încalcă flagrant drepturile și libertățile sau un judecător temător, care știe că are un dosar penal scos din joben de același procuror subordonat ierarhic?!

Un judecător care știe că magistrații pot fi cercetați penal numai de  de către procurori cu experiență, ce fac parte dintr-o structură specializată, cu șefi numiți de CSM, garantul independenței Justiției, sau un judecător care știe că oricând poate avea un dosar penal instrumentat o lună sau 3 ani, chiar de acel procuror sau de colegi ori superiori de-ai săi, ori de vreun procuror tânăr, plin de ambiție, dar fără experiență, cu subordonare ierarhică ?! Tu ce alegi ?! În mâinile cui îți pui drepturile și libertățile? Ale judecătorilor liberi și plini de încredere sau ale judecătorilor cu dosar penal călăriți de procurori ?!

Prin cele două pârghii puse în mișcare de politic și manipularea maselor în acest sens, se urmărește controlul financiar și controlul psihologic asupra judecătorilor pentru ca aceștia să devină simple marionete în mâna politicului. Un control ierarhic subtil și neperceput de cetățeanul de rând care iese în stradă pentru Justiție.

Mihai Petean

Cotidiantr.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.