Cît de bune sunt șervețelele de hîrtie pe post de mască

”O mască făcută din șervețel de hârtie protejează la fel ca o mască achiziționată la farmacie?” era întrebat în martie 2020 – debutul pandemiei – Raed Arafat la o emisiune a lui Marius Tucă.
Răspuns: ”Fals. Să explicăm: masca, rolul ei mai mult este să protejeze pe ceilalți dacă persoana e bolnavă și poartă mască, purtarea măștii de către persoanele sănătoase nu e neapărat ca să le protejeze, plus pe linia medicală, cei care sunt expuși mai mult, măștile pe care le folosim sunt măștile care au o categorie de protecție înaltă, cărora noi le spunem FFP2, FFP3”.

Pe scurt, Arafat ne transmitea că măștile nu sunt pentru protejarea celor care le poartă, ci doar a celor din jurul lor, iar măștile de tip superior sunt destinate doar cadrelor medicale, supuse unui risc

Cîteva zile mai tîrziu, guvernul lansa o listă cu 15 recomandări pe care populația ar trebui să le urmeze pentru a evita răspândirea epidemiei de coronavirus în țara noastră.
”Masca de protecție/masca chirurgicală îi protejează pe cei din jurul dumneavoastră, în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, întrucât previne răspândirea virusului pe cale respiratorie” se arăta acolo.

Emil Boc: Sunt bune și eșarfele

O veste bună venea de la Emil Boc, lider al puterii, care recomandă locuitorilor din Cluj-Napoca să își acopere nasul și gura cu măști sau eșarfe la urcarea în autobuze. ”Recomand clujenilor să folosească o mască sau o eșarfă la urcarea în autobuze, troleibuze sau tramvaie pentru acoperirea nasului și a gurii. Am văzut acest model la la Praga” spunea fostul premier.

Și tot în martie, presa mediatiza intens și duios cazul unei femei din Iași care își face singură măști de protecție pentru ea și copiii ei, din produse cumpărate din farmacii. Un exemplu de urmat.

În aprilie, începe introducerea obligativității măștii prin județele patriei.
”Aceste mijloace sunt menite să îi protejeze pe cei din jur, în cazul în care o persoană ar putea fi infectată. Nu este obligatoriu ca aceste mijloace de protecție să fie măști medicale. Se pot folosi eșarfe, măști din pânză sau orice alte tipuri de protecție care să acopere nasul și gura”, anunțau, spre exemplu, oficialii Prefecturii Galați.

Arafat: Improvizați, improvizați, improvizați!

Pe 5 aprilie, Arafat făcea marele anunț, pe Facebook: ”Nu este nevoie de mască medicală ca să vă protejați, puteți improviza”.

„Cînd am vorbit la începutul pandemiei despre purtarea măștii de persoanele din stradă, ideea generală pe plan mondial a fost că acest lucru nu are rost și au existat explicații pertinente de ce să nu devină purtatul măștii o practică generală, această fiind recomandată numai persoanelor cu simptome(…)Aduceți-vă aminte, nu este nevoie de masca medicală ca să vă protejați și să protejați pe alții… puteți improviza! Totodată dacă faceți acest lucru și va confecționați o masca acasă, nu uitați să o spălați zilnic când va întoarceți acasă, și să o călcați”, scria Arafat.

Atenție la măștile otrăvite!

Trei zile mai tîrziu izbucnea psihoza măștilor otrăvite, menite să faciliteze jafuri din locuințe
Primarii unor localități atrăgeau atenția localnicilor să nu accepte măști de la necunoscuți pentru că ar fi „stropite cu chimicale și induc leșinul”.

Pe 9 aprilie, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, dădea peste cap anunțul lui Arafat: ”Nu orice fel de material poate fi folosit eficient pe post de mască împotriva coronavirusului”.
”Părerea mea este că ar trebui să existe un soi de standardizare, adică nu orice fel de material, orice fel de obiect vestimentar îl folosești pe post de mască. Trebuie să fie dintr-un bumbac dens sau din alt material textil dens, să-ți permită totuși să respiri cu suficient de multă ușurință și ceea ce este cel mai important, să se poată spăla și călca(…)Există și măști, nu neapărat sanitare, măști textile, care se pot refolosi, dar ele trebuie să poată fi spălate zilnic și călcate și dezinfectate”.

Spre finele lunii, premierul Orban ne anunța că restaurantele nu se pot deschide, pentru că ar însemna darea măștii jos, cu riscurile de rigoare.

În mai, Institutul Național de Sănătate Publică transmitea că ”Accesul în mijloacele de transport este condiționat de purtarea obligatorie a unei măști medicale sau non-medicale, care să acopere gură și nasul”.

Teama de arest a lui Ciolacu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu era foarte fericit: ”Am o singură problemă: când port masca şi vorbesc îmi vine să strănut şi pe urmă sună domnul Ponta la 112 şi vine Vela şi mă arestează”.

Pe 20 mai, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, stabilea că măștile sunt eficiente numai dacă și mâinile au fost curățate.
”Înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat; Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun.
După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă”.

Doar că şeful Secţiei Dermatologie a Spitalului Colentina, dr. Olga Simionescu, avertiza că „un om nu poate sta la serviciu opt ore cu masca, pentru că se sufocă(…) Masca nu trebuie în niciun caz spălată, nu e o lenjerie intimă să o spălăm, şi nu trebuie ţinută mai mult de două ore. În patru ore când porţi constant o mască te expui deja la iritaţii şi reacţii adverse dificile”, mai spunea medicul.

Cît despre dr. Rodica Olteanu, medic primar dermatolog la Spitalul Colentina, ea spunea că „Timpul îndelungat de purtare a acestei măşti poate duce la apariţia de efecte adverse. În primul rând prin faptul că nu se mai permite un schimb de gaze corespunzător şi ca atare sudoarea, ca şi respiraţia excesivă, determină această stare de umezeală şi ca atare microbii care în mod normal sunt prezenţi la nivelul pielii şi care sunt într-o comuniune cu organismul şi asigură protecţia, acei non patogeni, pot deveni în condiţii de anaerobioză chiar patogeni”.

Ludovic Orban, sau cînd whiskyul protejează mai bine decît masca

Deloc impresionat de toate astea, premierul Ludovic Orban făcea celebrul chef la guvern fără măști, dar cu bere, whisky și trabucuri din belșug.

În iulie, un imbold de excepție, venit de pe pagina de Facebook a Internelor: cîinele poliţist Şuier arată cum se poartă corect masca de protecţie, în patru fotografii. Să mai critice vreunul campaniile guvernamentale de comunicare.

Vești bune veneau, în august, și din SUA, de unde Ion Alexie, medic infecţionist la spitalul Summerlin din Las Vegas și fost medic al lui Michael Jackson, ne informa că măștile făcute în casă sunt foarte bune: „Sunt doctorul Alexie din Las Vegas şi vreau să vă fac un mic clip despre purtarea măştilor, incluzând cele făcute acasă, de oameni, din diverse materiale, tricouri, cârpe şi ce au ei”.

În noiembrie 2020, însă, aflam de la ministrul Economiei, Virgil Popescu, că un control al ANPC a constatat că jumătate din măștile oferite în rețelele comerciale nu protejau de coronavirus:
”Măștile din comerț care nu protejează de COVID vor trebui marcate ca atare și vor fi numite „acoperitoare de față”. ”Una e să ai o mască pe față, alta un batic” mai spunea Popescu, doar ca îl enerveze pe Boc, probabil.

2020 s-a dus. A venit 2021.

În ianuarie anul trecut, Alexandru Rafila ne informa că vom scăpa complet de măști la 70% nivel de vaccinare a populației.
În aprilie, premierul Florin Cîțu nuanța, spunînd că se va renunța la măști după ce 10 milioane de români aveau să fie vaccinați. O lună mai tîrziu, tot el spunea că nu scăpăm de mască mai devreme de 1 iunie, dar îl contra decisiv președintele Klaus Iohannis, care anunța eliminarea măștilor în spații deschise începînd cu 14 mai.

În plus, din 1 iunie persoanele vaccinate nu mai erau obligate să poate mască în spațiile închise unde nu lucrau mai mult de cinci angajați.

Complexa relație om-mască

De la medici de calibru, aflam la finele lunii mai că există și beneficii nebănuite ale purtării măștilor: ”Persoanele cu anxietate socială şi alte afecţiuni de sănătate mintală au găsit o uşurare în purtarea măştilor”. Psihologul Lorena Diaconescu explica, astfel, că multe persoane continuă să poarte mască chiar şi atunci când ea nu mai este necesară, din cauză că au dezvoltat în perioada pandemiei o anxietate socială. „Masca devine astfel un instrument de protecţie, nu doar din punct de vedere medical, dar devine şi un instrument de care unii oameni se folosesc pentru a se ascunde, pentru a-şi ascunde emoţii, pentru a-şi ascunde anumite imperfecţiuni”.

În lunile care s-au scurs de atunci am avut parte de ritualul sus masca, jos masca, dar fără a se mai comenta pe marginea capacității ori incapacității anumitor măști de a proteja de virus.

În decembrie a venit vestea că japonezii de la Universitatea Kyoto au descoperit masca cu anticorpi din ouă de struț pentru a detecta coronavirusul. În cazul în care persoanele sunt infectate cu SARS-CoV-2, masca strălucește sub lumină ultraviolet.

Planeta Marte și măștile profesionale

În aceste prime zile ale anului 2022 vine bomba: poporul află de la specialiști că a purtat aproape doi ani măști care nu protejează corespunzător. De aici încolo vom lucra numai cu produse de maximă calitate și încredere. Măști medicale ori de tip FFP2, evident, sensibil mai scumpe.
Adio măști textile, adio măști personalizate de designeri celebri, adio măști făcute în casă, spălate și călcate, adio eșarfele lui Boc, adio baticuri, adio improvizațiile lui Arafat.

Omenirii i-a luat șapte luni să ajungă la planeta Marte cu roverul Perseverance. Alor noștri le-a luat 22 de luni ca să ajungă la concluzia că măștile care protejează sunt altele decît cele folosite în pandemie. (Bogdan Tiberiu IACOB)