Reteaua Corect

UPDATE: Augustin Lazăr, declarații despre activitatea sa la Aiud şi cazul disidentului Iulius Filip

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, că nu are nicio emoţie privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul referitoare la acuzaţiile că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, precizând că nu este ofiţer al fostei Securităţi, scrie Mediafax.

El a afirmat că în calitate de procuror criminalist în anii comunismului nu putea eluda obligaţiile de serviciu care îi reveneau şi că se ocupa de toate activităţile prevăzute în fişa postului, iar şedinţele comisiei de eliberări condiţionate se desfăşurau în cadru legal.

"În ultimele zile câteva instituţii de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut. Mi-au pus etichete de natură să mă decredibilizeze ca om, magistrat, român.

E prima oară când mi se intâmplă aşa ceva şi e sfidător pentru un procuror cu o carieră îndelungată. În acest context doresc să fac precizările că nu sunt ofiţer, agent al fostei Securităţi sau al unui serviciu de informaţii.

Am făcut şi eu Armata şi sunt rezervist al Armatei Române. Sunt plin de mândrie că am fost genist la o unitate din Timişoara şi sunt şi acum trecut în rezerva Armatei Române. Acest fapt e demonstrat de concretizările în adeverinţele CNSAS eliberare începând cu 2009, 2014 şi 2019, lucruri care pot fi verificate. În cursul anului trecut, CSM pentru a se asigura că nu are colaboratori printre membri săi a mai cerut o verificare, iar în februarie a venit cu ultima adeverinţă", a declarat Augustin Lazăr, într-o declaraţie de presă.

Procurorul general a precizat că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist.

"Nicio funcţie de conducere. Mapa mea e la CSM, poate fi văzută, verificată şi se vede că Revoluţia m-a prins ca procuror care se ocupa de infracţiuni comise cu violenţă. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. Aceste fapte, cineva care face o minimă verificare constată că erau făcute în justiţia militară. Şi-a pus cineva această întrebare?", a completat Lazăr.

AUGUSTIN LAZĂR, ÎNTREBAT DACĂ PUTEA REFUZA COMISIA DE ELIBERĂRI: NU, ERA O ATRIBUŢIE DE SERVICIU

Augustin Lazăr a declarat că în calitate de procuror criminalist în anii comunismului nu putea eluda obligaţiile de serviciu care îi reveneau şi că se ocupa de toate activităţile prevăzute în fişa postului, iar şedinţele comisiei de eliberări condiţionate se desfăşurau în cadru legal.

"În perioada 1982-1989, am îndeplinit funcţia de procuror stagiar cum este şi în zilele noastre, respectiv procuror criminalist la procuratura locală Alba Iulia fără a exercita niciun fel de funcţie de conducere. Am auzit în presă afirmaţii tendenţioase, ce carieră mare am făcut eu la funcţii de conducere, nici o funcţie de conducere. Mapa mea profesională este la CSM, poate fi văzută, verificată şi se poate vede că revoluţia m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupa de infracţiuni comise cu violenţă. Am lucrat în cadrul legal, iar activitatea principală a fost investigarea acestor fapte, infracţiuni comise cu violenţă. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. Şi-a pus cineva această problemă, aţi auzit să îşi pună cineva această problemă la televizor? Aceste fapte, cineva care face o minimă verificare constată că infracţiunile contra securităţii statului erau instrumentate în justiţia militară. Şi-a pus cineva această întrebare?", a declarat Augustin Lazăr, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute marţi la sediul Parchetului General.

Procurorul general susţine că episodul la care fac referire unele instituţii de presă, respectiv calitatea de preşedinte al Comisiei de Propuneri pentru Eliberare din cadrul penitenciarului Aiud, a fost prezentat în mod deformat şi tendenţios cu ignorarea explicaţiilor sale.

"Atribuţia acestei comisii nu era aceea de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, fiindcă simplu, procurorul nu e judecător şi nici alţi gardieni de la grefă funcţionari ai grefei penitenciarului. Aceasta era ca şi acum atributul exclusiv al instanţei de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea condiţiilor criteriilor tehnice. Realizarea unei fracţii minime din pedeapsă, precum şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinare. Important de precizat că legea aflată în vigoare la data respectivă avea aceleaşi prevederi pentru toate categoriile de condamnaţi. Instituţia eliberării condiţionate este reglementată relativ similar şi în prezent cu menţiunea că acum verificările sunt efectuate de judecător. Judecătorul este cel care merge la comisia de liberări condiţionate, face propuneri, apoi procesul verbal ajunge cu propunerile, că sunt pozitive, negative, din nou la instanţă care dispune asupra situaţiei fiecărui condamnat", a completat Lazăr.

El a precizat că rolul preşedintelui de liberări condiţionate era de a merge la grefa penitenciarului unde erau toate dosarele celor care îndeplineau fracţia respectivă, având în ele un proces verbal care reprezenta sinteza dosarului respectiv, şi că nu era important, potrivit regulilor, să şi vadă deţinuţii.

"Calculul pedepsei, fracţia pe care o executase cât a executat prin muncă şi apoi erau rapoartele de pedepsire, descrise dacă existau, dacă nu scria a dat dovezi temeinice de îndreptare ne având rapoarte de pedepsire. Raportat la acest criteriu, propunerea era da sau nu. În această comisie, procurorul avea un vot ca şi ceilalţi membri ai comisiei de la secretariatul penitenciarului, fiecare evalua dacă omul îndeplineşte condiţiile sau nu. Precum am spus era o lege care era deficitară din punct de vedere etic dar era un cadru legal în care comisia avea o marjă de apreciere foarte mică, să nu uităm că penitenciarele erau unităţi militare, iar lucrătorii penitenciarelor erau militari, era ordine militară înăuntru, procurorul nu putea umbla unde voia el, iar dosarele erau examinate fără prezenţa celor în cauză, fiind că era o evaluare strict tehnică. Nu era important să îl vezi pe cel în cauză, aşa se aprecia, aşa erau regulile, regulamentul prevedea că se văd dosarele şi se fac propunerile", a mai spus procurorul general.

Augustin Lazăr a specificat că nu mai ştie câte avize a dat în calitate de preşedinte de liberări condiţionate. "Penitenciarul Aiud avea 1.000 -1.500 câte odată când era suprapopulat că era aceeaşi problemă ca şi în zilele noastre, o problemă cu suprapopularea penitenciarelor în ţară. Erau foarte multe dosare care erau de ordinul zecilor care trebuiau să fie examinate. Între ele erau toţi cei care îndepliniseră fracţia. Nu era o separare pe categorie de infracţiuni sau alte asemenea situaţii. Uneori după câte un act de clemenţă, era câte un act de graţiere sau amnistie, cei care intrau la comisie erau foarte puţini şi comisia se ţinea odată la 2-3 săptămâni până când se reechilibrau lucrurile".

Procurorul general a mai susţinut că nu avea cum să refuze obligaţiile de serviciu care-i reveneau în cadrul acelei comisii.

"Nu, era o atribuţie de serviciu pe care trebuia să o îndeplinesc, spre exemplu dacă procurorul nu ar fi mers la comisia de eliberări condiţionate într-o săptămână ar fi afectat drepturile celorlalţi care erau propozabili cum se spunea în termenii respectivi şi care ar fi trebuit să fie puşi în liberate, adică îndeplineau toate condiţiile, procesul verbal trebuia trimis la instanţă şi săptămâna cealaltă se judeca mandatul, hotărârea judecătorească dată de instanţa competentă era trimisă la comandatul penitenciarului şi acesta pe baza acelei hotărâri dispunea", a mai spus Lazăr.

PROCURORUL GENERAL SUSŢINE CĂ NU A VĂZUT SCRISOAREA ÎN ORIGINAL TRANSMISĂ COMISIEI DE CĂTRE DISIDENTUL ANTICOMUNIST IULIUS FILIP.

"Într-adevăr am avut şi eu această surpriză să văd o scrisoarea trimisă în urmă cu 33 de ani şi de care am aflat acum în presă. Acum am văzut că acea corespondenţă a lor era foarte bine cenzurată şi toate scrisorile care nu îndeplineau criteriile, nu ştiu foarte bine care erau, ci erau puse la dosar. Nu am văzut originalul. Dacă e adevărat, e impresionantă şi descrie modul în care trataţi aceşti deţinuţi şi cum s-au făcut nişte sancţiuni, în maniera în care erau sancţionaţi. Dacă e adevărat acea scrisoare, ea ar fi trebuit verificată de procurorul militar, care trebuia să verifice comportamentul militarilor", a completat Lazăr.

LAZĂR: DORESC SĂ EXPRIM SCUZELE INSTITUŢIONALE PENTRU PRATICILE DISCUTABILE DINAINTE DE 1989

Augustin Lazăr a precizat că atacurile din ultima perioadă care-l vizează sunt determinate de decizia de a-şi depune candidatura pentru un al doilea mandat de procuror general, prezentând scuze instituţionale pentru "praticile discutabile dinainte de 1989".

"Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt în mod evident determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general. Atacurile mi-au dat posiblitatea de rememorare a activităţii mele. Imediat după Revoluţie justiţia în general şi procurorii în special au făcut paşi rapizi spre modernizare. Şansa a făcut ca şi pe noi să ne prindă la 30 şi ceva de ani această schimbare benefică pentru adevărata noastră formare profesională. Practicile anterioare anilor 90 au fost abandonate chiar în primii ani ai democraţiei. Acest fapt e demonstat în primul rând de soluţionarea dosarelor istorice", a declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general a cerut scuze opiniei publice pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.

"Anul acesta marcăm 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în România şi cred că e momentul unei delimitări explicite, categorice şi neechivoce. Doresc să exprim scuzele instituţionale pentru praticile discutabile dinainte de 1989", a completat Lazăr.

Procurorul general a catalogat drept speculaţii mnaipulate într-o manieră jenantă acuzaţiile care i se aduc.

"Sunt speculaţii care sunt manipulate public într-o manieră jenantă. Eu mă ştiu pe mine, eu nu am niciun grad şi atunci de ce a trebuit cineva să insinueze că un anumit procuror a trebuit să meargă acolo. Prin rotaţie, după anumite perioade de timp, procurorii sunt repartizaţi la alte activităţi şi vine un alt coleg. De regulă deplasările în teren erau făcute de procurori mai tineri. Cei mai în vârstă stăteau mai pe lângă sediu", a mai spus Lazăr.

LAZĂR, ÎNTREBAT DACĂ-ŞI RETRAGE CANDIDATURA SAU ÎŞI DĂ DEMISIA: NU AR FI ÎN INTERESUL SOCIETĂŢII

Augustin Lazăr a lăsat de înţeles, marţi, că nu-şi va da demisia şi nici nu-şi va retrage candidatura pentru un al doilea mandat, precizând că aceste lucruri nu ar fi în interesul societăţii. Procurorul general a precizat că nu reprezintă interesele politice ale celor care vor să "manevreze".

"Credeţi că ar fi în interesul societăţii? Care e rolul procurorului general? Eu ar trebui să reprezint interesele politice ale celor care vor să manevreze? Am pornit la această procedură nu să mă retrag, ci ştiind că am avut realizări care ar trebui să continue. Nu ar fi bine ca aceste dosare să continue şi ca adevărurile să iasă la suprafaţă?", a declarat Augustin Lazăr, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

Știrea inițială:

Procurorul general al României susţine marţi, la ora 14.00, declaraţii de presă privind "clarificarea unor afirmaţii lansate în spaţiul public", anunţă PG. Augustin Lazăr a fost acuzat în spaţiul public că ar fi refuzat de două ori eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip, scrie Mediafax.Procurorul general al României, Augustin Lazăr, căruia din ce în ce mai multe personalităţi şi politicieni îi cer să-şi retragă candidatura, va susţine miercuri interviul în faţa ministrului Tudorel Toader pentru un nou mandat. 

Primii care s-au sesizat după ce actualul procuror al României a fost acuzat că ar fi refuzat eliberarea condiţionată a disidentului Iulius Filip au fost inspectorii de la Inspecţia Judiciară. Verificările sunt în curs la instituţia condusă de Lucian Netejoru.

În acest context, CNSAS a decis reverificarea trecutului lui Lazăr, după ce în spaţiul public au apărut informaţiile referitoare la perioada când acesta a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare. Verificările sunt şi la această instituţie în curs.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.