Reteaua Corect

A apărut motivarea CCR! Conducerea ÎCCJ este „desființată”.

CCR a publicat joi mult așteptata motivare a deciziei din 7 noiembrie, prin care declarase neconstituționale completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, scrie QMagazine.ro.

Practic, motivarea dă dreptate sentinței pronunțată de judecătorul Alina Ghica de la CAB, care a suspendat activitatea completurilor de 5 trase la sorți în 9 noiembrie  de Cristina Tarcea, dintr-o listă incompletă,  până la publicarea motivării deciziei Curții Constiționale, întrucât, în lipsa acesteia, nu se cunoșteau cu exactitate procedurile și exigențele prin care trebuiau constituite noile completuri de 5.

Practic, prin decizia Curții de Apel s-a curmat abuzul făcut la Înalta Curte, urmând ca acum CSM ul să stabilească un regulament clar în baza căruia să aibă loc o nouă tragere la sorți.

Potrivit judecătorilor constituționaliști, ÎCCJ „a încălcat grav rolul Parlamentului de a legifera, Colegiul de conducere al ÎCCJ – entitate esențialmente administrativă – a preluat un atribut ce ține de sfera jurisdicțională a instanței supreme, conrtar art 126 alin.1 din Constituție, și nu numai că a preluat un atare atribut, dar a și interpretat eronat textul art.32 din Legea nr. 2017/2018, refuzându-i aplicarea în cursul anului 2018, aspect este contrar art 61 alin. 1 și art 126 alin 2 din Constituție”.

La paragraful 167, Curtea reține că „o practică administrativă a fost transformată, fără a fi contestată în vreun fel, într-una judiciară. S-a conturat, astfel, o paradigmă juridică ce acordă un rol central normei, subordonând, în mod vădit, norma”.

În motivare se atrage atenția că toate completurile de 5, din 2014 încoace, au fost compuse nelegal și s-au creat coridoare prin impunerea unor presiuni latente asupra membrilor completului, exercitate de președintele acestuia, desemnat prin încălcarea legii. 

Se reproșează judecătorilor din completurile de 5 că nu au luat ei înșiși atitudine având în vedere nelegalitatea în care se aflau, și că au preferat „o preluare a unei practici administrative la nivel jurisdicțional, ceea ce s-a convertit într-o încălcare a legii atât la nivel administrativ cât și la nivel jurisdicțional. Așadar, completurile de 5 judecători au preluat practica administrativă a Colegiului de conducere a ÎCCJ, ignorând ele însele legea”.

În paragraful 174 din pagina 74 arată că „ÎCCJ a nesocotit obligația de respectare a legilor, art.1 alin.5 din Constituție, exigențele statului de drept și loialitatea constituțională”.

Judecătorilor de la instanța supremă li se impută faptul că au contestat autoritatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, încălcând astfel art.1 alin.4 din Constituție. Înalta Curte „a pus în discuție însăși încrederea pe care instanțele judecătorești trebuie s-o inspire publicului într-o societate democratică, și mai ales privind procedurile penale, încălcând astfel jurisprudența CEDO”.

„In considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege. Astfel, repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Prin urmare, si in privinta compunerii aleatorii a completului de judecata, hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – de la momentul aplicarii prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.255/2013 si Legea nr.207/2018 (respectiv din 1 februarie 2014 pana in prezent) – trebuiau sa fie o expresie a acestei garantii si sa inlature orice posibilitate de a nu fi trasi la sorti toti membrii completului, evitand, astfel, instituirea introducerii „de drept” a unui judecator cu functie de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca membru al Completului de 5 judecatori, care, pe aceasta cale, devine si presedinte al Completului. O asemenea obligatie incumba Inaltei Curti de Casatie si Justitie in virtutea loialitatii pe care aceasta trebuia sa o manifeste fata de principiile constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

189. Alegand o atitudine contrara celor anterior mentionate, Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dat prevalenta aspectelor de conducere a Completului de 5 judecatori, precum si altor aspecte de organizare, fata de necesitatea respectarii compunerii aleatorii a acestor completuri, prin tragere la sorti – ca garantie a exigentelor obiective ce asigura impartialitatea completurilor si, prin aceasta, dreptul la un proces echitabil. In acest context, Curtea retine ca, prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkalčić impotriva Croatiei, par.91].

190. Totodata, Curtea retine ca preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intr-una jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata.

191. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca folosirea notiunii de tribunal stabilit prin lege, o alta conditie ce se subsumeaza dreptului la un proces echitabil, pe langa caracterul independent si impartial al acesteia, este de natura a asigura ca organizarea judiciara intr-o societate democratica nu depinde de bunul plac al executivului si ca ea este reglementata printr-o lege adoptata de Parlament. Nici in statele unde dreptul este codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lasata la discretia autoritatilor judiciare, fara ca acest lucru sa insemne ca instantele nu ar avea o anumita marja in interpretarea legislatiei nationale relevante. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, in principiu, o incalcare de care o instanta a prevederilor legale nationale referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare este contrara art.6 par.1 din Conventie [a se vedea, Hotararea din 5 octombrie 2010, pronuntata in cauza DMD GROUP, A.S. impotriva Slovaciei, par.60 si 61].

192. Prin urmare, maniera in care sunt desemnati membrii Completurilor de 5 judecatori, si anume printr-un mecanism care eludeaza legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenti in corpul legii – coroborata cu refuzul de a aplica noua lege demonstreaza ca, in prezent, instanta nu este compusa potrivit legii si pune in discutie independenta si impartialitatea obiectiva a acestor completuri.

193. Curtea constata ca, in acest mod, a fost incalcat art.21 alin.(3) din Constitutie, prin prisma exigentelor de independenta si impartialitate obiectiva care trebuie sa caracterizeze orice instanta judecatoreasca. Totodata, Curtea retine ca instanta judecatoreasca nu poate fi calificata ca fiind prevazuta de lege in compunerea realizata pe cale interpretativa si, prin urmare, se incalca si aceasta garantie a dreptului la un proces echitabil, respectiv instanta prevazuta de lege”, se arată în motivare.

Lovitura devastatoare la adresa ÎCCJ vine în paragraful 196, de la pagina 84, care  arata ca, practic, Inalta Curte nu va  mai putea organiza nicio tragere la sorți decât sub controlul CSM-ului și potrivit regulilor făcute de acesta.

În privința posibilității declarării contestației în anulare împotriva sentințelor date de completurile de 5 din 2014 până astazi, motivarea CCR arată că numai cei care au procese pe rol sau care sunt încă în termenul legal, pot cere contestație în anulare.

Pentru ceilalți, doar în cazul în care nu au trecut mai mult de 6 luni de la motivarea sentinței, pot ataca la CEDO, unde un proces poate dura minim 5 ani. Pentru condamnații definitiv de aceste completuri de 5 nelegal constituite, nu mai există nicio soluție. Și atunci?!? Nedreptatea suferită de aceștia cine o plătește?

Înalta Curte de Casație și Justiție este complet compromisă de conducerea ei, atât în mandatul Liviei Stanciu, cât și în cel al Cristinei Tarcea. Faptul ca CCR prevede controlul  CSM, dată fiind „conduita sancționabilă sub aspect constituțional a ÎCCJ, care nu oferă garanții cu privire la restabilirea completă a cadrului legal de funcționare a completurilor de 5”, ar trebui să ducă instant la demisia președintei Cristina Tarcea pentru ca a continuat practica ilegala instituita de Livia Stanciu.

Potrivit unor juristi consultati de Q Magazine, atat Livia Stanciu cat si presedintii completurilor de 5 pot fi actionati in instanta pentru abuz in serviciu.

Motivarea CCR o puteți citi AICI

ISTORIC

Curtea a fost sesizată de Guvernul România care a invocat un conflict de natură constituțională între Parlamentul României și instanța supremă. În esență, se reproșa ÎCCJ că președinții completurilor de 5 nu fuseseră trași la sorți, ca restul membrilor, ci deciși prin hotărârea Colegiului de conducere al instanței supreme, situație care contravine principiului distribuirii aleatorii a cauzelor și tragerii la sorți a tuturor judecătorilor dintr-un complet.

În 9 noiembrie, cu o grabă nejustificată, președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a tras la sorți nu doar președinții, ci și restul membrilor care fuseseră deja, anterior, repartizați prin tragere la sorți. Situația a generat o nouă acțiune în justiție, soldată cu decizia Curții de Apel București prin care funcționarea noilor completuri de 5 a fost suspendată până la apariția motivării CCR.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.