Reteaua Corect

Adrian Severin, lecție de drept și parlamentarism

Scris de newsreporter in 22 februarie 2021 la 10:40, in Social. 323 vizualizari Intra in discutie Taguriadrian severin, cozmin gusa, drept, gold fm, Parlamentarism shortlinkhttp://crct.ro/nxqm

(discuția de joia la 13.30, la GOLD FM, cu Adrian Severin, la „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!”)

Cozmin Gușă: Am revenit, prieteni, și suntem alături de prietenul nostru Adrian Severin. Adrian ți-a plăcut dedicația de astăzi (Aurelian Andreescu, Merit eu), sunt curios?

Adrian Severin: Da, mi-a plăcut foarte mult. Mă întreb însă cine adresa întrebarea și cui i se adresa. În fine, presupun că ești cel care se întreabă dacă merită să fie iubit, pentru că în ceea ce mă privește nu cred că ai îndoieli, nu?

Cozmin Gușă: A, nu, n-am nici o îndoială. Era o întrebare retorică despre parlamentari spre exemplu, dacă ar merita, dacă n-ar merita, după scatoalcele lui Nistorescu pe care le-am și  citat, meritate de altfel, pe care le-a încredințat în general lui Orban și Iohannis, dar cred că putea să le redirecționeze foarte bine și către Ciolacu, ba chiar George Simion, nu mai vorbesc de Barna, sau alții de pe acolo. S-a rezumat la ăștia de la putere. Treaba lui, dar mie mi se pare că decizia asta aparține tuturor acestor parlamentari atât de populiști, dar atât de slabi în esență. Și vorbesc de data asta cu cineva care se pricepe foarte bine la consecințele constituționale la gestului parlamentar de ieri, adică cu profesorul universitar Adrian Severin. N-am avut timp ieri să mă ocup de treaba asta cu parlamentarii și nici nu știu cum să le zic. Acum fiind și la radio, nici nu pot să fiu foarte dur, dar gestul ăsta atât de populist desigur din care n-o să aibă nimeni de câștigat, pentru că în plan politic nu câștigă nimeni este nu doar inutil, el este și generator de mari derapaje în interiorul Constituției și eu aș vrea să pornim discuția din acest unghi, asumându-mi, uite îi pun o etichetă, că este un gest prostesc ca să nu spun mai mult.

„PARLAMENTARII, DE LA POPULISM ABJECT LA POLITICIANISM STUPID. EI NU PRICEP ECHILIBRUL PUTERILOR ȘI NICI CUM FUNCȚIONEAZĂ STATUL.”

Adrian Severin: Bun. Este un gest de populism abject i-aș spune eu. De politicianism stupid, care dovedește mult mai mult decât ceea ce observăm noi la prima vedere. Dovedește faptul că acești parlamentari și vorbesc și subliniez acești parlamentari, aceștia care astăzi au dat buzna în Parlament printr-un dificil concurs de împrejurări, acești parlamentari nu înțeleg ce înseamnă Parlamentul, nu înțeleg ce înseamnă instituțiile statului, nu înțeleg ce înseamnă echilibrul puterilor, nu înțeleg cum funcționează acest stat, nu înțeleg nici măcar cum funcționează sistemul de pensie. Pentru că această încercare foarte expeditivă de a arunca praf în ochii populației, prin suprimarea așa-ziselor pensii speciale ale parlamentarilor, fără a aborda întregul sistem al acestor pensii speciale și reducând cheltuielile, care oricum nu reprezentau mare lucru la nivelul bugetului de stat cu doar 1,38%, 1,38% din ceva care oricum nu afecta decât undeva după virgulă bugetul de stat, deci făcând acest lucru ei afectează echilibrul interinstituțional. Ei n-au înțeles că regimul pensiilor face parte din statutul instituțiilor și nu din privilegiile personale pe care ei le urmăresc. S-au dat anumite pensii, s-au dat anumite salarii, s-au dat anumite drepturi anumitor demnitari ai statului din Executiv, din legislativ, din cadrul puterii judecătorești în așa fel încât acestora să li se creeze un anumit statut care este gândit în așa fel încât să asigure și echilibru de putere, să asigure și echilibrul acestor puteri. A reduce drepturi din cele prevăzute de statutul uneia dintre puteri, respectiv puterea legislativă, fără a pune în discuție drepturile, altminteri mult mai mari, ale puterii judecătorești, înseamnă să strici echilibrul de puteri ale statului și fără îndoială că acesta este un lucru extrem de criticabil, dar repet arată că parlamentarii noștri habar n-au pe ce lume sunt și ce fac. Ei doar vor să arunce în ochii poporului praful politicianismului lor. În același timp, sau în același sens…

Cozmin Gușă: Ai spus un lucru… da, te rog…

Adrian Severin: Nu, voiam doar să spun atât că m-aș bucura, m-aș fi bucurat dacă acest 1,38% economisiți s-ar duce pentru mărirea pensiilor nesimțit de mici ale multor români. Nu. Ele se vor duce, acești bani se vor duce, dacă se vor duce, dacă această lege va trece de Curtea Constituțională, acești bani se vor duce pentru plata creditelor nesimțit de mari ale Guvernului Cîțu. Deci nici măcar nu va beneficia românul de această reducere minusculă, nesemnificativă și vor fi bani aruncați pe Apa Sâmbetei pentru a rambursa oricum ceva cu totul nesemnificativ din împrumuturile care au fost făcute de guvern și cu care românii au fost îndatorați de guvern, creditele cu care românii au fost îndatorați de guvern. Iată despre ce este vorba, printre altele. Te las să spui ce voiai și dacă e mai adaug eu ceva.

Cozmin Gușă: Da. Este limpede că într-un parlament atât de slab acest spirit gregar, pe care chiar așa putem să-l denumim, domină și sigur poate să fie spiritul gregar, poate să fie naivitatea unora, prostia altora, dar cel puțin noi doi, și poate câteva mii sau zeci de mii din cei care ne ascultă, nu trebuie să ne îndoim că de fiecare dată cînd se întîmplă ceva atît de grav pe cât ai prezentat tu din punct de vedere al echilibrului puterilor în stat, și sunt total de acord cu ceea ce ai spus, trebuie să fie și mâna nevăzută, trebuie să fie și creierul care din timp în timp mai face niște reglaje. În mod evident una dintre consecințele raționamentului tău pe care putem s-o vizualizăm deja este o slăbire a actului parlamentar per ansamblu…

„ELIMINAREA PENSIILOR ASCUNDE DE FAPT HOȚIA CURENTĂ. CE FACEM CU CEI CARE NU FURĂ?”

Adrian Severin: Sigur.

Cozmin Gușă: … cum spuneam pe cale de consecință. Deci asta nu să nu fie gândită în niște laboratoare și mie Adrian de fiecare dată când văd acest gen de unanimități, și populisme, și treburi grețoase nu pot să nu mă gândesc că acea mână nevăzută acționează, învârte niște butoane cu un scop precis, dintr-un plan determinat. Aici vreau să te provoc.

Adrian Severin: Sigur că este și asta. Dar deja suntem într-un model care funcționează oarecum, de comportament și de gândire, care funcționează oarecum automat. Pe de altă parte ce spune această unanimitate îngrozitoare? Această unanimitate mai spune ceva: că domnilor parlamentari de astăzi, pensiile nu le sunt de nici un fel de trebuință. Mi-aduc aminte o dezbatere la care s-a pus – eu nu mai eram în Parlamentul României dar știu foarte bine ce s-a întâmplat atunci – o dezbatere la care unii erau spuneau, susțineau că nu e cazul să se acorde aceste pensii pe care eu nu le numesc speciale ci compensatorii – și o să vă spun imediat de ce – deci că nu este cazul să se adopte pentru că populația nu simpatizează cu acea idee. Deci nu facem ce e bine, ce ceea ce place să se audă. Și atunci a intervenit regretatul Bogdan Niculescu-Duvăz și s-a adresat colegilor mai tineri și le-a spus foarte brutal: „Măi și noi ăștia care n-am furat ce o să facem când ieșim la pensie?” Ce vreau să spun cu asta, dacă nu s-a înțeles. Acești domni parlamentari n-au nevoie de pensie pentru că ei averile și le fac din altă parte și până să ajungă la vârsta pensiei își acumulează pe căi mai mult sau mai puțin ortodoxe averi care le ajung pentru șapte vieți și nu pentru câțiva ani de bătrânețe. Despre asta este vorba. Și această unanimitate asta ne spune că astăzi nu mai există unii ca Duvăz care spună „Bă eu n-am furat, eu am nevoie de pensie”. Pentru că pe perioada activității parlamentare – atenție, și de aia vorbesc eu de pensie compensatorie – pe perioada activității parlamentare parlamentarului îi este interzis să aibă alte activități lucrative, deci alte activități producătoare de venituri care i-ar permite să contribuie mai mult la pensie. Deci eu îi interzic să aibă surse cu care să contribuie mai mult la pensie și din cauza aceasta s-au gândit unii – nu în România, modelul e luat din străinătate, vrem o țară ca afară dar când e vorba să luăm modelul de afară nu ne mai place. Deci acest model luat din străinătate, și care este gândit de multă, multă vreme, încearcă tocmai asta să facă. Să compenseze obligația parlamentarului de a nu îndeplini alte activități, de a nu avea alte câștiguri decât cele din activitatea parlamentară, pe timpul mandatului parlamentar, și deci să compenseze incapacitatea lui de a contribui mai mult în mod direct la pensie printr-o pensie care se calculează într-un alt sistem. O pensie suplimentară care se calculează într-un alt sistem. De aceea dacă ieri s-ar fi dorit ca legea aceasta să pună lucrurile cu adevărat la punct, ar fi trebuit încă un articol adăugat prin care, odată cu eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari să se elimine și toate restricțiile legale privind cumulul activității de parlamentar cu alte activități remunerate. Deci foarte bine nu mai sunt pensii speciale pentru parlamentari dar de acum încolo parlamentarul poate să meargă în consilii de administrație, poate să meargă în adunări generale ale acționarilor, poate să cumuleze cu alte funcții, cu alte activități lucrative, cum spuneam, adică aducătoare de venituri, activitatea de parlamentar. Aceasta ar arăta că știm despre ce vorbim. Dar nu asta știm, ci noi știm că trebuie să, repet pentru a treia oară, să păcălim poporul, să aruncăm praf în ochii poporului. Bomboana pe colivă, după părerea mea, lucru care a pus capac întregii povești este un paragraf care înțeleg că s-a introdus la propunerea PNL-ului în ultimul moment, fără să mai consulte și extern în materie de drept, și prin care s-a spus că plata drepturilor deja recunoscute, plata drepturilor deja atribuite va înceta de îndată ce legea intră în vigoare. Deci nu dreptul este cel care este abolit, nu dreptul încetează, ci plata drepturilor. Pentru juriști se știe că plata este o modalitate de stingere a obligației. Prin plată se stinge obligația. Îmi execut obligația. Cine are obligația să plătească? Statul. În aceste condiții eu spun: dreptul există dar exercitarea lui devine imposibilă pentru că legiuitorul, cel care obligația corelativă dreptului nu mai este ținut să-și îndeplinească obligația. Nu discut aici problema pensiei speciale, ci discut problema soluției juridice care introduce un precedent de o periculozitate extremă. De acum încolo oricând cineva poate să aibă un drept dar în fața lui nu există sau în raport cu el nu există nici o altă persoană sau nici o persoană obligată să recunoască dreptul respectiv și să procedeze în așa fel încât dreptul respectiv să fie exercitat. Pentru nejuriști poate că lucrurile astea nu sunt evidente, dar este evident dacă un jurist spune că nu există drept fără o obligație corelativă, nu există creditori fără să existe debitori. Degeaba am un drept dacă nu e nimeni care să aibă obligația de a mi-l satisface. Iar dreptul meu este tocmai aptitudinea mea de a cere cuiva să-mi dea ceva, să facă ceva, să nu facă ceva. Dacă nu pot cere nimănui, sau pot să cer dar nimeni nu este ținut să îndeplinească obligația ce securitate juridică mai avem, ce certitudine legislativă, despre ce stat de drept mai vorbim? Pe mine, dincolo de politicianism mă revoltă și incultura juridică, chiar dacă ești de altă meserie, când ai intrat în parlament trebuie să ști drept măcar la nivelul teoriei generale a statului și dreptului care se învață în Facultățile de Drept. Măcar atât trebuie să știi. Pentru că altminteri ești un impostor. Și ești un impostor care creează imense probleme. Dreptul nu este, sau legea nu este o sumă de cuvinte pe care o scriem pe hârtie, o așezăm pe hârtie. Legea presupune punerea în aplicare a unei întregi logici. Legea cum spuneam și la întâlnirea noastră trecută, este un produs al Științei Dreptului, nu Știința Dreptului este un produs al Legii. Deci, dacă n-ai știință și faci o lege, acea lege ajunge să tulbure relațiile sociale în loc de a le face armonioase și funcționale. Și aici suntem, iar o lege proastă ajunge în cele din urmă la acel fenomen care se numește revolta faptelor împotriva Dreptului. Deci astfel de legi vor duce la revolta faptului, care până la urmă este o revoltă socială. Despre asta vorbim, înspre asta ne duc acești parlamentari. Pensiile speciale sunt un subiect absolut secundar față de celelalte chestiuni care au ieșit la iveală în acest exercițiu populist și politicianist de ieri. Un altul pe lângă multe altele.

„UDEMERIȘTII SUNT SINGURII CARE S-AU POZIȚIONAT PROFESIONIST, INCLUSIV ÎN PROBLEMATICA DESFIINȚĂRII SIIJ. UNGURII CRED MAI MULT ÎN INSTITUȚIILE DEMOCRAȚIEI, DECÂT RESTUL ELECTORATULUI.”

Cozmin Gușă: Nu pot decât să mă bucur că au prilejul cei care ne ascultă și cei care vor citi de mâine transcrierea prin articole de presă care se vor genera că le-ai… cum ai acordat tuturor și o lecție – după cea de săptămâna trecută, legată de geopolitică și geo-economie, care au fost extrem de apreciate – și o lecție despre unde poate să ne ducă precaritatea actului parlamentar și dominația populismului și acestor semidocți sau sfertodocți de acolo. Cred că este foarte clar în acest moment și m-aș duce mai departe să îți fac o remarcă, să vedem dacă ești sau nu de acord cu ea, domnule, singuri cât de cât echilibrați, dar singurii cât de cât echilibrați care au pus problema pensiilor, vrând să echilibreze într-un fel ceea ce sugerai tu, au fost „prietenii” noștri de la UDMR. Singuri care au avut curajul, împotriva acestui val populist, să spună altceva. Ce zici de asta?

Adrian Severin: Așa este. Trebuie să spun că în mod constant parlamentarii UDMR, în toți acești 30 de ani de când lucrăm, de când îi cunosc, au dovedit profesionalism peste nivelul mediu al parlamentarilor celorlalte partide, iar în ultimii ani diferența aceasta, și în ultimele zile diferența aceasta este evidentă. Acești oamenii se pregătesc efectiv pentru a fi parlamentari. Avem desigur cu ei o serie întreagă de diferențe de opinie pe anumite subiecte bine cunoscute, însă în ceea ce privește restul subiectelor – și chiar subiectele în care opiniile noastre diferă – ei le abordează și cu profesionalism, și cu responsabilitate. Nu-și bat joc de lege, nu-și bat joc de misiunea lor. Mă rog, au și un electorat care, să zic așa, îi susține mai fidel, probabil, și pe care nu vor, au învățat să nu-l păcălească cu artificii de acestea politicianiste, probabil.

Cozmin Gușă: Să știi că asta într-un fel înseamnă și faptul că electoratul lor este mult mai atent și probabil mai alfabetizat în ansamblu decât celălalt. Sau partidele noastre astea care sunt și noi și mai vechi mizează prost.

Dar vreau să mergem pe un subiect legat tot de Justiție și de UDMR care și mie mi-a atras atenția și am salutat decizia CSM-ului legată de SIIJ, cu doi de „i”, acea secție specială legată de investigarea infracțiunilor din Justiție, o secție care și-a făcut loc cu greu, care a deranjat, și unde, de asemenea, uite tot UDMR-ul ăsta pe care-l lăudăm noi astăzi în mod neobișnuit, deși avem legături vechi, tu mai vechi decât mine, cu UDMR-ul, dar nu neapărat, dar și cu Ungaria într-un fel în calitate de naționaliști români, bineînțeles. Tot UDMR-ul, legat de subiectul ăsta al SIIJ-ului, care pentru mine va deveni hârtia de turnesol dacă mai avem sau nu Justiție în România, câtă mai avem, acestei chestionări, tot UDMR-ul a fost cel care a pus problema mai net, restul s-au dus pe la umbră așa, adică mai pe umbră adică să nu zic nimic nici eu Orban, nici eu Ciolacu, nici eu Barna, nici ăla, ăia de la USRPLUS foarte duri pentru că acolo e partitura lui Laura Codruța Kövesi care le este inculcată și le este predată spre a fi emisă publică. Pînă și PSD-ul, uite suntem amândoi de Stânga, foști membrii PSD, actuali membrii PSD, nici nu mai contează, până și PSD-ul care a suferit atât de mult din cauza nedreptăților și ar trebuit să insiste foarte mult pe problema SIIJ-ului a lăsat pușca jos, ca să ne schimbăm mai frust. Doar UDMR-ul a ținut steagul sus aici.

„SIIJ A FOST CREAT TOCMAI PENTRU A APĂRA JUDECĂTORII ȘI PROCURORII DE EVENTUALELE EXCESE CE S-AR EXERCITA ASUPRA LOR.”

Adrian Severin: Bun, ca să încheiem cât de cât ideea cu UDMR-ul eu aș atrage atenția asupra faptului că, potrivit sondajelor de opinie care s-au făcut de-a lungul anilor, de multă vreme deja, electoratul UDMR crede mai mult în Parlament și în instituțiile democratice decât crede electoratul celorlalte partide. Asta spun sondajele, nu spun eu. Ceea ce este o chestiune care trebuie să ne preocupe. Da, există dorința de autonomie, ș.a.m.d. care pe români îi deranjează, dar, dincolo de aceasta trebuie să vedem că în ceea ce privește instituțiile statului român, așa cum ele sunt construite prin Constituție, acestea sunt mult mai aproape de sufletul votanților UDMR, decât de sufletul votanților altor partide. Avem o problemă mare aici care merită discutată cândva. Dar revenind la chestiunea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție aici se continuă prezentarea unui neadevăr de către cei care vor desființarea secției. Și anume, se spune că această secție a fost înființată pentru a-i teroriza pe judecători, pentru a-i pune sub presiune, și pe magistrați în general, și în felul acesta a-i controla politic. Aceasta este o minciună care nu se susține absolut în nici un fel. Adevărul este exact invers, această secție a fost creată pentru a apăra independența judecătorilor și pentru a apăra autonomia procurorilor împotriva unor abuzuri pe care le-ar putea comite asupra lor, împotriva lor, în detrimentul lor acei exponenți ai statului paralel, ai puterilor oculte care au politizat Justiția. Ca să fie poate clar pentru a „n”-a oară, întrucât lucrurile acestea s-au spus să luăm un exemplu: să spunem că un procuror vine și face rechizitoriu pe care îl prezintă evident instanței și judecătorul nu este de acord cu concluziile procurorului, el îl achită pe inculpat, pe cel pe care procurorul după ani de zile de chin îl aduce în instanță, poate în unele cazuri după perioade îndelungate de arest, îl aduce instanță. Sau mai grav de atât spune că dosarul e prost întocmit, probele sunt prost administrate și cere retrimiterea dosarului la Parchet și refacerea acestuia. A doua zi procurorul acesta nefericit, nemulțumit, ce face? îl pune sub urmărire pe judecător, sub urmărire penală sub cuvânt că el a fluierat cândva în biserică acum 5 ani, acum 6 ani, că dă hotărârile greșite. Cine stabilește că sunt hotărârile greșite? Procurorul? De ce sunt greșite, pentru că nu este hotărârea conformă la ceea ce crede procurorul respectiv, ci cu convingerea procurorului respectiv, sau cu ce pretinde că este convingerea procurorului respectiv. Avem cazuri în care după ani de zile niște judecători sunt chemați la Parchet, fără să li se poată spune că există un indiciu că ei ar fi dat niște hotărâri sub influențe nelegale și sunt puși să-și explice hotărârea. Îmi imaginez cum au fost puși și cum a mers discuția încât judecătorii respectivi pleacă cu căciula în mână și cerându-și scuze că într-adevăr hotărârea a fost greșită dar erau tineri, neexperimentați și de aceea au greșit. Iar pe baza acestei „recunoașteri” acea hotărâre devine corp delict, ca s-o numesc așa, pentru condamnarea celor care au pus în executare hotărârile respective. Am cazuri de experți care au făcut o expertiză prin care au demonstrat că susținerile DNA nu stau în picioare. Rezultatul a fost că imediat aceștia au fost puși sub urmărire pentru diverse motive care toate sunt legate cumva de un fel de favorizare a infractorului. Iată ce se întâmplă când același procuror este cel care vine cu rechizitoriu și tot el, sau colegii lui din aceeași unitate de procuratură, de Parchet, sunt cei care, după aceea pot să-l ancheteze pe cel care nu a validat rechizitoriul, n-au validat opinia procurorului respectiv. 

„CSM A DAT AVIZ NEGATIV TOCMAI PENTRU CĂ NU EXISTĂ NICIUN TEMEI SERIOS PENTRU DESFIINȚAREA SIIJ.”

De aceea este limpede, este la simțul comun că pentru a-i scoate pe judecători și chiar pe procurori de sub o asemenea teroare trebuie să se dea urmărirea penală pe seama unei secții specializate. Curtea Constituțională și acest element este luat în avizul Consiliului Legislativ cu privire la această lege, Curtea Constituțională spune că înființarea SIIJ, secției acesteia, reprezintă o garanție a independenței justiției în forma sa individuală și anume independența judecătorului. Negru pe alb scrie Curtea Constituțională. În ciuda acestei chestiuni se continuă cu ideea că lucrurile ar fi exact invers. Consiliul Superior al Magistraturii spune la rândul lui: aceasta este o instituție care sigur trebuie să fie organizată mai bine dar care, una peste alta, ne asigură independența. O independență pe care nimeni altcineva în acest moment nu o mai garantează. Și cu toate astea Guvernul continuă minciuna și repetă nu, judecătorii sunt timorați. Judecătorii spun într-una că nu sunt timorați, dar guvernul știe mai bine că judecătorii sunt timorați de altceva. Iată în ce cerc al nebuniei ne găsim. Dar nu este o nebunie nevinovată, este o nebunie care are o țintă foarte precisă și anume distrugerea, desființarea unei unități de Parchet care pe de-o parte garantează independența judecătorului și autonomia procurorilor, iar pe de altă parte, în acest moment cât noi stăm de vorbă, are în lucru dosare care deranjează în mod direct fie forțele acelea care doresc controlul Justiției, fie pe forțe sau mai puțin vizibile, fie acele forțe foarte vizibile care sunt profitorii acestui sistem, care au profitat de pe urma lui și care ar putea să piardă aceste câștiguri ca urmare a ducerii la bun sfârșit a activității SIIJ. Iată de ce această mare, imensă discuție, și această mare bătălie în care guvernul rămâne tot mai singur pentru că este, iarăși o minciună, sau mă rog, o deformare, o înșelătorie să se spună, spre deosebire de Consiliul Superior al Magistraturii care a dat aviz negativ – e al doilea aviz negativ pe care-l dă inițiativelor legislative privind desființarea secției respective – că la nivelul Consiliului Legislativ s-ar fi dat aviz pozitiv. Nu e adevărat. Consiliul Legislativ, în primul rând, dă avize de tehnică legislativă și nu de oportunitate politică, dar în mod concret, avizul Consiliului Legislativ este cu observații iar observațiile de fapt spun că nu există nici un motiv, nici un temei serios pentru desființarea SIIJ, că legea aceasta nu se bazează pe un studiu de impact cu privire la legislația actuală, și la legislația care ar urma să fie adoptată, de asemenea că nu ține seama nici de recomandările Comisiei de la Veneția, nu ține seama nici de deciziile Curții Constituționale.

„PSD ACȚIONEAZĂ DEPLORABIL ȘI-N PROBLEMA SIIJ, SE AMĂGEȘTE CĂ-I VA PICA ÎN BRAȚE „PARA MĂLĂIAȚĂ” A PUTERII.”

 Prin urmare toată lumea spune că lucrurile nu stau cum trebuie, guvernul care.. Partidele de guvernământ care când erau în opoziție reclamau peste tot la Washington, la Bruxelles, la Strasbourg, unde vreți, la Vatican, reclamau că PSD-ul, guvernul PSD nu ține seama de părerile profesioniștilor și în special ale Consiliului Superior al Magistraturii, ei bine aceste partide astăzi nu mai țin seama de nimeni, de nici un profesionist și vor cu orice preț să treacă această lege prin parlament. Și părerea mea este că ea va trece pentru că PSD-ul de azi, spre deosebire de altă dată, este într-o perfectă conivență cu Opoziția, el crede probabil că para mălăiață a Puterii îi va cădea în gură în mod automat, fără ca el să facă nimica. Și de fapt, probabil că există și o conivență ceva mai profundă și care face ca aceste partide astăzi în parlament să fie de fapt legate la aceeași lesă și ținute de același stăpân care doar le lasă să se certe între ele pentru ca poporul să creadă că are ceva de ales, sau între ce să aleagă. Și în felul acesta să fie ceva mai liniștit, pentru că altfel probabil că s-ar revolta. Deci despre asta este vorba, cred eu, când vorbim de secția respectivă. Ce să vă mai spun? Este foarte interesant că atunci când procurorii secției cu pricina au cereri de făcut, sau diverse poziții de susținut în instanță nu se duc ei, ci se duce un procuror din parchetul care funcționează pe lângă acea instanță. Deci vă dați seama nu este un procuror subordonat secției, prin urmare există mult mai multe posibilități ca un eventual abuz să fie stopat din timp. Și aceasta este o formă suplimentară de protecție pentru judecători. Nu se bucură acești procurori de la SIIJ de vreo imunitate de jurisdicție. Deci de îndată ce există un indiciu cu privire, sau un denunț cu privire la o încălcare a legii penale de către ei sunt puși sub urmărire. Deci, ce să vă spun, practic avem de-a face cu un simulacru.

 Și în plus, șefii acestei secții, procurorii de rang înalt, conducătorii ei nu sunt desemnați politic, nu interveni guvernul, nu intervine un alt politician. Ei sunt desemnați de către magistrați, respectiv de către Consiliul Superior al Magistraturii. Deci mai în afară de politică decât atât nu văd ce poate să fie. Și cu toate astea vorbim de control politic prin SIIJ? Cum control politic prin SIIJ? Mai degrabă control politic prin parchetele care au șefi numiți politic, de către sau la inițiativa guvernului. Și în final numiți prin decrete prezidențiale, președintele fiind și el un om politic, chiar dacă în fapt nu are dreptul să respingă propunerile. Dar mă rog, formal e o numire politică. Prin urmare este un imens efort de dezinformare publică cu privire la statutul și la activitatea acestei secții. Și întrebarea se pune mereu de ce acest efort, avem atâtea domenii în care se pot face eforturi mai mari decât se fac și nu se întâmplă lucru ăsta. E limpede că efortul ăsta ascunde un interes, iar acest interes ascuns cu cât este mai ascuns, cu atât ne sugerează că este și ilegitim și imoral.

Cozmin Gușă: Nu pot să schimb nici o virgulă și nici n-aș schimba din această demonstrație a ta excepțională. Ne tachinăm de fiecare dată, dar acum vreau să fiu foarte serios și, tot în caliatatea mea de profesor, nu atât de vechi, de prestigios ca tine, ofer nota 10 pentru această demonstrație consecutivă celei cu pensiile parlamentarilor.

Îi rog pe colegii mei să se gândească când vom relua această întreagă emisiune cu Adrian Severin, pe lângă faptul că în această după-amiază vom transcrie acest text. Îți mulțumesc foarte mult și te rog să ne asculți în continuare, eu voi comenta, în plus și eu voi scrie ceva pe marginea a ceea ce ai demonstrat tu astăzi în mod excepțional. Vom continua emisia după o pauză muzicală care îți este dedicată și ție dar și următorului invitat cu tot ceea ce nu se spune și se știe despre Pacepa, despre ceea ce a făcut sau n-a făcut și cred că vom comenta amândoi săptămâna viitoare ceea ce vei asculta, pentru că n-aveam loc și de Justiție, și de SIIJ și de pensii să discutăm și despre Pacepa într-un mod agregat și pentru ca românii care ne ascultă să fie așa mai tonici, sper să fiu și în asentimentul tău dar și al altora am pregătit o melodie veche care mie îmi place foarte mult Strada Speranței, de doi bani speranțe cum ar veni. Strada Speranței cu Corina Chiriac.

Adrian Severin: Foarte bună la sfârșitul acestei discuții. Mulțumesc ne întâlnim săptămâna viitoare!

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.