Reteaua Corect

UPDATE: Reacția Parchetului după ce e a fost acuzat de cenzurarea comunicatului despre Kovesi

Parchetul General a postat, sâmbătă seara, un mesaj pe pagina de Facebook în care explică de ce au fost eliminate date cu caracter personal din două comunicate ale Secţiei de investigare a magistraţilor cu privire la dosarul în care a fost pusă sub acuzare fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Reacția vine după ce Adina Florea, procurorul de caz în dosarul Kovesi, a acuzat că Biroul de presă al PÎCCJ a cenzurat informații pe care Secția sa a vrut să le comunice, scrie Hotnews.ro.

Secţia de investigare a magistraţilor susţine că a transmis Parchetului General două comunicate de presă, însă a fost dat publicităţii unul singur, din care lipsesc mai multe date, scrie Agerpres. 

Astfel, în comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu apare numele Laurei Codruţa Kovesi, ci se vorbeşte de "un fost procuror general al PÎCCJ". De asemenea, nu apar iniţialele D.M. şi I.A. (ofiţeri SRI), G.S.A (Ghiţă Sebastian) sau "Cursa Charter - Galaxy (YR-TII) Otopeni - Jakarta Otopeni. 

În mesajul postat pe Facebook, Parchetul General explică faptul că emiterea comunicatelor de presă trebuie să respecte dispoziţiile legale interne privind prezumţia de nevinovăţie şi caracterul nepublic al urmăririi penale, dar şi Regulamentul UE privind protecţia datelor cu caracter personal. 

"Luând act de anumite afirmaţii folosite în articole apărute în mass-media, referitor la 'cenzurarea' unor comunicate ale Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele. În conformitate cu dispoziţiile art.3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public: 'Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop'. Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente", spune Parchetul General. 

Art.62, alin.(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 şi prin OUG nr.92/2018 prevede: "Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare"

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 stipulează: "(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11(1), următoarele informaţii: (...) d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii"

Parchetul General menţionează că practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României: 
- Regulamentul general privind protecţia datelor - Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE; 
- Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie.

Directiva UE garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită. 

Parchetul General invocă şi legislaţia internă, existând o jurisprudenţă bine conturată. 

Astfel, în considerentele deciziei nr.611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art.285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora: „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”

Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art.12 alin. 1 lit.e) şi f). 

"Din interpretarea "per a contrario" a textului legal, rezultă că pot constitui informaţii de interes public, deci care pot fi accesate în condiţiile legii, doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Curtea arată că legea face vorbire despre caracterul public al unor "informaţii privind procedura în timpul anchetei penale", respectiv al unor "informaţii privind procedurile judiciare", deci al unor aspecte punctuale (privind, de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice", spune Parchetul General. 

Parchetul General explică şi faptul că varianta prescurtării numelor sub forma acronimului poate duce, indirect, la identificarea persoanei. 

"Pe cale de consecinţă, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii răspund pentru protejarea acestora, sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate. Aceste argumente sunt reluate şi se regăsesc şi în motivarea deciziei nr.633/12 octombrie 2018 a Curţii Constituţionale. Jurisprudenţa a conturat şi faptul că varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale. Atragem atenţia asupra faptului că furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale", mai spune Parchetul General.

 

Știrea inițială:

Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a trimis vineri, în jurul orei 15, două comunicate către Biroul de informare şi relaţii publice a Parchetului General. Cele două comunicate au fost cenzurate şi comasate şi au devenit publice după mai bine de trei ore, după ce STIRIPESURSE.RO a publicat un articol despre blocajul creat.

După audierea Laurei Codruţa Kovesi la SIIJ, au fost trimise la Biroul de informare al PÎCCJ, structură condusă de Augustin Lazăr, două comunicate. Primul descria faptele de care este suspectată fosta şefă a DNA, iar al doilea viza extinderea urmăririi penale cu privire la un comunicat cu informaţii false, făcut public de PÎCCJ în 2017. Aşa cum STIRIPESURSE.RO a scris vineri seara, comunicatele erau blocate la Biroul de informare. La 20 de minute după publicarea articolului, Parchetul General a emis cele două comunicate primite de la SIIJ, într-un singur document.

Însă comunicatul final emis de PÎCCJ este foarte diferit de ceea ce dorea SIIJ să comunice. Documentul iniţial a intrat posesia STIRIPESURSE.RO, în conformitate cu articolul 25, alin. (5) al Ghidului CSM privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media. Din comparaţia celor două documente - comunicatul iniţial şi comunicatul ajuns în mass-media - rezultă că jumătate dintre informaţiile pe care SIIJ dorea să le transmită au fost eliminate. Modificarea comunicatului iniţial schimbă pe alocuri sensul informaţiilor comunicate, omiţând detalii şi nume, contrar practicii din ultimii ani a Ministerului Public.

Astfel, din comunicatul final lipseşte numele Laurei Codruţa Kovesi, deşi în comunicatul SIIJ era menţionat de patru ori. În niciun comunicat al PÎCCJ sau DNA din ultimii ani nu a fost omis numele persoanei suspecte. Nici în cazul magistraţilor nu s-a procedat în acest fel, dovadă fiind comunicatul DNA din 2016 cu privire la procurorul general Tiberiu Niţu sau, mai recent, comunicatul PÎCCJ cu privire la procurorul DNA Lucian Onea.

În comunicatul oficial au fost schimbate inclusiv formulările iniţiale, oferindu-se afirmaţiilor o notă de îndoială, într-o manieră mai degrabă jurnalistică: "ar fi pretins", "ar fi implicat".

Cele mai importante lucruri eliminate din comunicatul SIIJ sunt însă detaliile despre persoane implicate (iniţialele lui Ghiţă, ale persoanei extrădate şi ale unor ofiţeri SRI) şi sume de bani.

Comunicatul oficial nu precizează nimic despre scrisoarea pe care Kovesi i-a înmânat-o preşedintelui Indoneziei, din partea lui Traian Băsescu. S-au eliminat informaţiile despre demersurile făcute de Kovesi pentru ca membrii delegaţiei care urma să se deplaseze la Jakarta să obţină vize. Din delegaţie făceau parte şi ofiţerii SRI D.M şi L.A.. Potrivit unor informaţii difuzate de B1 TV, iniţialele D.M. i-ar aparţine lui Marian Dumitrescu, actual şef al Corupului de control al directorului SRI, Eduard Hellvig.

Au fost eliminate şi informaţile referitoare la plata unor bilete de avion la compania aeriană Turkish, pentru doi ofiţeri de poliţie şi un ofiţer SRI, din fondurile PÎCCJ, în valoare de 16.655,88 lei. Lipsesc de asemenea şi detaliile despre sumele necesare închirierii aeronavei pentru deplasarea la Jakarta, mult mai mari decât cele estimate.

Cel de-al doilea comunicat al SIIJ a fost modificat şi inclus ca o notă finală în comunicatul transmis de Biroul de informare şi relaţii publice al PÎCCJ.

Citește pe știripesurse.ro. comunicatul redactat de SIIJ (sunt subliniate cu roşu părţile eliminate din comunicatul oficial):

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.