Un limbaj străvechi, pierdut de mii de ani, a fost redescoperit în Turcia

Arheologii din cadrul Universității din Würzburg, Germania, și de la Institutul German de Arheologie din Istanbul, cei care au coordonat campaniile de săpături din ultimii ani, susțin că monarhii hitiți au cerut ca în uriașa bibliotecă de la Hattușaș să fie documentate toate credințele religioase și toate limbajele și dialectele supușilor lor, de pe întreg întinsul imperiului. O inițiativă rară la acea vreme, având în vedere că vorbim despre o perioadă de acum circa 4.000 de ani.

Intenția lor a fost de păstra tradițiile locale sub forma unor documente scrise, dar care, în ciuda grafiei hitite, să fie relatate în limba originală. Astfel, până acum, specialiștii au reușit să identifice printre cele peste 30.000 de plăcuțe cu scriere hitită scoase la lumină până în prezent, existența a cinci grupuri etnice diferite.

Ultimul dintre ele, cel identificat recent, a fost numit de specialiști drept „limbajul Kalasmaic”, după numele unei așezări dispărute din nordul Anatoliei, dar care apare pomenită în textele hitite din acea perioadă. De altfel, chiar în scrierea originală, el este definit ca „limbajul de pe pământurile din Kalasma”.

Până în acest moment, limbajul nu a fost descifrat, însă pare unul de origine indo-europeană, ca și hitita (hitita fiind considerată cea mai veche limbă indo-europeană cunoscută). Important este însă faptul că hitiții documentau chiar și cele mai obscure dialecte din imperiul lor, iar asta le dă speranțe specialiștilor că vor identifica și altele. Ei susțin că, dat fiind relieful muntos și greu accesibil al zonei, o izolare a anumitor comunități era inevitabilă.

Iar izolarea ar fi dus la nașterea unor dialecte locale. Chiar dacă acum este confirmată, grație textelor hitite, existența a cinci dintre ele, cercetătorii germani sunt de părere că ar fi putut exista cel puțin 30 de astfel de dialecte. Iar un exemplu recent adus în discuție de ei este zona Caucazului, tot o zonă muntoasă în care, în prezent, exista circa 40 de dialecte locale.

Arheologii sunt încrezători că, în timp, nu doar că vor descifra aceste limbaje dispărute, fapt ce va aduce detalii complet necunoscute nouă despre lumea de atunci, dar și că vor identifica altele. Anual, sunt descoperite în jur de 30-40 de plăcuțe cu scriere hitită în ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari biblioteci din vremea respectivă, cea din capitala Imperiului Hitit. Însă, dat fiind faptul că numărul specialiștilor care le pot citi este unul infim, cercetarea se desfășoară anevoie.

Ca un detaliu, existența Imperiul Hitit, marele rival al Egiptului Antic, nu era cunoscută decât din scrierile biblice și din textele egiptene ale vremii. De abia în secolul al XIX-lea au fost descoperite și primele urme palpabile ale acestui imperiu dispărut acum circa 3.200 de ani, dar care a avut o influență uriașă asupra istoriei omenirii. De ce spun asta? Numai și pentru că, așa cum probabil știați deja, hitiții au fost cei care au inventat tehnica prelucrării fierului, o invenție cu implicații fundamentale în tot ceea ce a însemnat evoluția ulterioară a civilizației umane.

HotNews