Cum putem trăi la fel de mult ca țestoasele
UriaÈ™ele È›estoase de Galapagos, de exemplu, la fel ca È™i anumite specii de reptile È™i de peÈ™ti, prezintă ceea ce se numeÈ™te „senescență neglijabilă”. Prin definiÈ›ie, senescenÈ›a este îmbătrânirea biologică a unui organism È™i transformarea acestuia după ce a trecut de maturitate.
O mostră de È›esut de la o È›estoasă de Galapagos tânără este surprinzător de asemănătoare cu cea a uneia de 150 de ani. Iar abilitatea lor de a se miÈ™ca, hrăni È™i reproduce nu se modifică foarte mult pe măsură ce trec anii. Un alt exemplu este rechinul de Groenlanda, despre care se crede că trăieÈ™te 300 de ani sau chiar mai mult.
Cel mai bătrân om cunoscut a fost Jeanne Calment, care a murit în anul 1997, în FranÈ›a, la vârsta de 122 de ani, potrivit Sky News.
„Nu există limite impuse de biologie sau fizică, în ce ne priveÈ™te, care să ne împiedice să trăim mai bine È™i mai mult”, a spus Kristen Fortney, CEO la Laboratorul BioAge din San Francisco, potrivit news.sky.com.
Experimentele din laborator pe È™oareci arată că unele trăsături specifice îmbătrânirii pot fi încetinite prin medicamente. Iar în cazul oamenilor, acestea ar putea produce diferenÈ›e majore.
În aceste condiÈ›ii, noua teorie exploatată vizează mai degrabă „o viață mai lungă”, decât „nemurirea”. Iar în vreme ce oamenii bogaÈ›i din țările dezvoltate caută soluÈ›ii să trăiască mai mult, o mare parte din populaÈ›ia terestră petrece ani întregi în suferință din cauza unor maladii precum cancer, demență sau afecÈ›iuni cardiovasculare.
SoluÈ›ia s-ar putea afla în Silicon Valley
Răspunsul la o astfel de discrepanță ar putea veni din Silicon Valley. Companii de aici, precum Google, au investit masiv în start-up-uri care lucrează la astfel de studii. Promițătoare pare munca echipei de la Altos Labs care are, de anul acesta, patru câÈ™tigători ai Premiului Nobel în conducere. SpecialiÈ™tii de aici vor să afle cum pot fi mai rezistente la îmbătrânire celulele din organismul omului.
„Altos nu se poziÈ›ionează drept o companie anti-aging, ci mai degrabă se concentrează pe îmbunătățirea rezilienÈ›ei la condiÈ›iile care provoacă îmbătrânirea. De asemenea, noi vrem È™i să îmbunătățim rezistenÈ›a la bolile care afectează sănătatea celulelor”, a spus profesorul Horvath, unul dintre cercetătorii echipei.
Pe de altă parte, există voci care rămân sceptici în faÈ›a tuturor companiilor care susÈ›in că au găsit un tratament. „Să nu îi credeÈ›i. Și, cel mai important, nu investiÈ›i. Nu este nicio evidență, nu avem niciun calendar aici”, a spus Judith Campisi, de la Buck Institute on Aging din California.
Chiar È™i aÈ™a, în prezent există numeroase tratamente împotriva îmbătrânirii derulate cu voluntari înscriÈ™i în studii clinice. Iar promisiunile lansate de autori sunt uriaÈ™e: nu vor fi ajutaÈ›i 200 de oameni să trăiască o viață lungă È™i bogată, ci milioane de oameni ar putea trăi ani lungi fără boli.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.