Studiu: Fumătorii au creierul mai mic

Oamenii de știință descoperiseră de mai mult timp faptul că persoanele care fumează tind să aibă creierul mai mic în comparație cu nefumătorii, ca volum, dar nu era clar dacă fumatul cauzează micșorarea creierului sau dacă persoanele cu creierul mai mic sunt mai predispuse să înceapă să fumeze.

„Acesta este un studiu foarte important”, a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, Dajiang Liu, care studiază genetica riscului de fumat la Penn State College of Medicine și care nu a fost implicat în acest studiu. „Lucrarea este realizată cu rigurozitate, iar rezultatul este important din perspectiva sănătății publice”.

Oamenii de știință au analizat datele de imagistică cerebrală din U.K. Biobank, un depozit masiv de date genetice și de sănătate ale participanților cu sediul în Marea Britanie. În plus față de scanările cerebrale, echipa a analizat obiceiurile de fumat declarate de participanți, așa cum au fost colectate în sondaje. Participanții au efectuat aceste sondaje de două ori, o dată între 2006 și 2010 și din nou între 2012 și 2013. În cea de-a doua fereastră de timp, creierul participanților a fost, de asemenea, imaginat cu ajutorul unei metode numite imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).

Oamenii de știință au descoperit că, în comparație cu persoanele care nu au fumat niciodată zilnic, participanții care au fumat zilnic la un moment dat înainte de a li se face imagistica creierului aveau volume cerebrale mai mici, în medie, cu 0,4 inci cubice (7,1 centimetri cubi).

Această diferență de volum al creierului includea o scădere de 0,3 centimetri cubi (5,5 centimetri cubi) în materia cenușie a creierului, care conține corpurile voluminoase ale celulelor cerebrale, sau neuronii. Fumatul zilnic, la un moment dat în trecut, a fost, de asemenea, legat de o scădere de 0,1 centimetri cubi (1,6 cc) în materia albă a creierului, care include firele lungi și izolate care conectează neuronii între ei.

Apoi, cercetătorii au descoperit că, în rândul fumătorilor zilnici din trecut, participanții care fumau mai mult au prezentat diferențe și mai mari în ceea ce privește volumul materiei cenușii. Fiecare „pachet-an suplimentar” fumat – o măsură echivalentă cu fumatul unui pachet pe zi timp de un an – a fost legat de o scădere de aproximativ 0,01 centimetri cubi (0,15 cc) în medie a volumului materiei cenușii. Această relație „doză-răspuns” susține ideea că fumatul reduce în mod cauzal volumul creierului, au scris cercetătorii în lucrarea lor.

Creierul se regenerează parțial, odată cu renunțarea la dependență

În schimb, cât de mult au fumat oamenii nu a avut un impact semnificativ asupra volumului materiei albe.
Analizele ulterioare au arătat că persoanele care au renunțat la fumat de mai mult timp aveau o cantitate ușor mai mare de materie cenușie în creier, în comparație cu cele care au renunțat mai recent. Acest lucru sugerează că oprirea fumatului poate inversa ușor declinul volumului creierului. De exemplu, renunțarea la fumat cu un an mai devreme a fost legată de o creștere suplimentară de 0,005 centimetri cubi (0,09 cc) a volumului materiei cenușii în rândul fumătorilor care fumează zilnic în trecut.

Oamenii de știință au examinat, de asemenea, datele genetice ale participanților pentru a vedea dacă variantele genetice care influențează riscul de fumat ar putea fi legate de diferențele în volumul materiei cenușii. Ei au descoperit că persoanele cu un risc genetic mai mare aveau mai multe șanse să fi fumat în trecut, dar genetica lor, în mod izolat, nu era legată de volumul materiei cenușii. În schimb, istoricul fumatului zilnic a fost puternic legat de volumul materiei cenușii, susținând ideea că fumatul determină schimbările.

Deoarece micșorarea creierului a fost asociată cu boli neurologice, cum ar fi boala Alzheimer, stabilirea unei legături cauzale între fumat și scăderea volumului creierului ne ajută să înțelegem dacă fumatul conduce direct aceste boli prin acest mecanism, a scris Liu. Experimentele ulterioare vor contribui la confirmarea relației cauzale dintre fumat și dimensiunea creierului, precum și a eficienței medicamentelor care ar putea contribui la prevenirea pierderii țesutului cerebral, a adăugat el.

G4Media