Studiu: Efectele COVID-19 asupra creierului se confirmă

Se observă "un impact dăunător asociat SARS-Cov-2", virusul aflat la originea COVID-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature.

Acest studiu este important deoarece oferă cele mai solide dovezi de până în prezent conform cărora COVID-19 poate avea consecinÅ£e pe termen lung asupra creierului, în special "materiei cenuÅŸii", care include neuronii.

Ideea nu este nouă. A fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, numeroÅŸi medici observând tulburări neurologice la pacienÅ£ii cu COVID-19.

De atunci, multe studii au mers în această direcÅ£ie. Unele au demonstrat că proporÅ£ia tulburărilor cognitive era mai mare la foÅŸti pacienÅ£i diagnosticaÅ£i cu COVID-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienÅ£ilor ÅŸi au constatat anomalii la acest nivel.

Cu toate acestea, prima categorie de studii nu poate demonstra un mecanism direct cauză-efect. În ceea ce priveÅŸte a doua categorie de cercetări, acestea au fost efectuate pe un număr redus de pacienÅ£i, care au suferit în general de forme severe. În unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacienÅ£ilor decedaÅ£i.

Studiul publicat luni este mult mai concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr relativ mare de persoane - câteva sute - ÅŸi a vizat starea creierului lor.

Când au avut COVID-19, majoritatea acestora nu au fost internaÅ£i. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uÅŸoare de COVID-19, cazul majorităţii celor infectaÅ£i.

Pentru fiecare caz studiat, studiul dispune de un etalon care datează dinainte de apariÅ£ia COVID-19. PacienÅ£ii au fost supuÅŸi cu câÅ£iva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulÅ£i ani date sanitare în Marea Britanie.

Simţul mirosului, un rol central

Care sunt rezultatele? FoÅŸtii pacienÅ£i cu COVID-19 au prezentat o micÅŸorare generală a creierului. În medie, o infecÅ£ie cu coronavirus are ca rezultat, câteva luni mai târziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% până la 2% a Å£esutului cerebral comparativ persoanele sănătoase.

"Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se întâmplă în timpul îmbătrânirii normale: ÅŸtim că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% ÅŸi 0,3% din substanÅ£a cenuÅŸie în regiunile asociate memoriei", a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu.

Ar trebui, aÅŸadar, să intrăm în panică ÅŸi să ne imaginăm un virus care atacă iremediabil neuronii? Departe de asta, iar studiul nu permite tragerea unor concluzii nici asupra mecanismelor acestor leziuni cerebrale, nici asupra ireversibilităţii lor, notează AFP.

Cercetătorii fac o observaÅ£ie crucială, dar care poate fi interpretată în mai multe moduri: după o infecÅ£ie cu COVID-19, zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate percepÅ£iei mirosurilor.

Pierderea mirosului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale COVID-19. Probabil este cauzat de faptul că nervul olfactiv este atacat de virus sau, după cum sugerează un studiu recent, de răspunsul imunitar la infecţie.

Douaud formulează, aÅŸadar, mai multe ipoteze: creierul ar putea fi afectat de o inflamaÅ£ie, spre exemplu transmisă de canalul olfactiv, provocată de virusul însuÅŸi sau de reacÅ£ia organismului la acesta.

Dar este posibil ca lucrurile să stea ÅŸi invers. Åži dacă pierderea mirosului este cea care afecteze creierul? "Åžtim că o pierdere de durată a mirosului (...) provoacă o reducere a substanÅ£ei cenuÅŸii în regiunile creierului asociate olfacÅ£iei", a notat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford.

Acest efect este, însă, reversibil. "Ne putem gândi că odată cu revenirea simÅ£ului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai puÅ£in evidente în timp", a conchis cercetătoarea.

Știripesurse