Reteaua Corect

Navete aero-spatiale (58)

Scris de valentin.vasilescu in 09 Mai 2011 la 12:36, in Stiinta, ScIT. 40 vizualizari Intra in discutie Tagurinavete aero-spatiale, Skylab, X-37B shortlinkhttp://crct.ro/nfvq

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Statia Skylab Statia Skylab

Statia orbitala americana Skylab

In august 1967, NASA a decis ca operatiunile de cartografiere de pe orbita Lunii, in vederea constructiei unei baze lunare, sa fie anulate, un numar de 3 misiuni Apollo fiind si ele scoase din plan, ramanand disponibile 3 rachete Saturn V si 5 Saturn 1B. Odata cu incheierea programului Apollo, o mare parte din cei 400.000 de oameni care fusesera implicati in cucerirea Lunii de catre NASA, urmau sa ramana fara locuri de munca. Constransa de imprejurari, NASA a improvizat un nou program numit atelierul orbital bazat pe utilizarea unui telecop montat pe o statie orbitala similar programului Salyut al sovieticilor. Obiectivele acestui program au fost determinarea capacitatii echipelor de astronauti de a trai si lucra timp indelungat pe orbita si de a efectua observatii astronomice asupra soarelui de pe orbita terestra. La sugestia lui Werner von Braun, pe 8 august 1969, compania McDonnell Douglas a primit un contract pentru reconfigurarea fuselajului treptei S-IVB de pe rachetele Saturn V si Saturn 1B in laborator orbital. Treapta S-IVB complet alimentata cu oxigen si hidrogen lichid cantarea 103,6 t, avea diametrul de 6,6 m  si dispunea de un singur motor racheta J-2. Statia orbitala astfel rezultata a fost denumita Skylab de catre NASA in 1970 si avea lungimea de 36 m, cantarea 77.088 kg, avand un volum locuibil de 283 m cubi. Skylab a fost impartit pe 5 compartimente. Primul compartiment AM (Airlock Module) avea dimensiunile de 5,4 m x 1,68 m, cantarea 22.225 kg si era utilizat ca trapa de iesire a astronautilor in spatiul cosmic. Al doilea compartiment OWS (Orbital Workshop) avea dimensiunile 14,6 m x 6,5 m, cantarea 35.380 kg si era locul unde echipajul locuia si lucra. Din acest compartiment, astronautii aveau acces la cel de-al 4-lea compartiment ATM (Apollo Telescope) unde era montat telescopul. Acest compartiment avea dimensiunile 3,96 m x 2,13 m si cantarea 11.180 kg. Telescopul era prevazut cu filtre ultraviolete si de raze X si lucra conjugat cu un scaner spectro-heliometric. In exteriorul statiei erau montate camere foto multispectrale, spectrometre in infrarosu, un radiometru in banda 40 - 60 GHz pentru observarea Pamantului si un radioaltimetru. Statia orbitala Skylab dispunea de un port multiplu de andocare MDA (Multiple Docking Adapter) a mai multe nave de tip Apollo, acesta avand dimensiunile 5,2 m x 3 m, cantarind 6.260 kg si constituind al 5-lea compartiment. Pe statia Skylab a fost montat un bloc compact de echipamente IU (Instrument Unit), preluat de la racheta Saturn, cu dimensiunile 6,58 m x 0.91 m, cantarind 2.065 kg si care continea toate elementele misiunilor Apollo. Computerul IBM de tip 4Pi TC-1 (din care a derivat computerul AP-101 al navetei spatiale) coordona IU si avea rolul de a dirija statia Skylab pentru intrarea pe orbita, comanda separarea panourilor de protectie ale statiei, pornirea sistemelor de mentinere a vietii la bordul sau, inceperea manevrelor de orientare dupa soare, pozitionarea telescopului la un unghi de 90 de grade si deplierea panourilor solare. Skylab a fost lansat pe orbita la altitudinea de 455 km, cu ajutorul unei rachete Saturn V modificate, in sensul ca-i lipsea treapta a 3-a, fara echipaj la bord, pe 14 mai 1974. Ea a gazduit 13 astronauti americani in perioada 1973-1974, sositi la bord cu un modul de comanda & serviciu CSM din programul Apollo, lansat cu racheta Saturn IB. Statia spatiala Skylab a suferit avarii pe timpul lansarii si pregatirii pentru operare, pierzand scutul anti-meteoriti, parasolarul si unul din panourile solare. De aceea se impunea ca prima misiune cu echipaj sosita la bordul sau sa realizeze rapid repararea sa, astfel incat stratul izolator din material plastic sa nu se topeasca si atmosfera din interior sa nu devina toxica. 

Misiunea Skylab 2 (SL-2) a fost lansata cu o racheta Saturn IB pe 25 mai 1973 avand un echipaj compus din Charles Conrad, Paul  Weitz, Joseph Kerwin, toti piloti ai marinei militare a SUA. La 10 zile dupa intrarea in Skylab, echipajul a executat 3 iesiri in spatiu cu durata de 6 ore si 20 de minute, reusind pozitionarea corecta a parasolarului astfel incat temperatura in statia orbitala a scazut la 23,8 grade C si a putut incepe observatiile astronomice asupra discului solar. Timp de 28 de zile, pana pe 22 iunie 1973, cand echipajul SL-2 s-a reintors pe Pamant, el a petrecut 392 de ore in laboratorul experimental. Misiunea Skylab 3 (SL-3)  a fost lansata pe 28 iulie1973 si a avut la bord pe Alan Bean, Jack Lousma si Owen Garriott. Garriott si Lousma au iesit in spatiul cosmic 6 ore si 30 de minute, montand al 2-lea  parasolar. La un moment dat, Jack Lousma a observat prin hublou ca au aparut scurgeri masive de combustibil de la motoarele racheta, centrul de control de la Huston fiind ingrijorat de ipostaza imposibilitatii echipajului de a se intoarce pe Pamant. Imediat a fost constituit un echipaj de salvare format din 2 astronauti, adaptandu-se in acest scop un modul de comanda Apollo care sa ia la bord 5 astronauti. Pe 25 septembrie 1973, centrul de control a ajuns la concluzia ca misiunea de salvare nu mai era necesara si dupa 59 de zile petrecute in spatiu, SL-3 a ajuns cu bine pe Pamant. 

Misiunea Skylab 4 (SL-4) a fost lansata pe 16 noiembrie 1973 si a avut la bord pe Gerald Carr, William Pogue si Edward Gibson. Pentru mentinerea tonusului muscular, SL-4 a adus la bordul statiei Skylab o banda de alergare si o bicicleta ergonomica. In cadrul experimentelor stiintifice, echipajul Skylab 4 a facut observatii si fotografii extrem de interesante asupra cometei Kohoutek. Pe 8 februarie 1974, dupa 84 de zile pe orbita si 4 iesiri in spatiu totalizand 22 de ore si 13 minute, SL-4 s-a intors pe Pamant. Inainte de a parasi statia Skylab, CSM-ul misiunii SL-4 a urcat-o cu 10,9 km pe pe orbita, inapoi la 455 km altitudine, previzionandu-se astfel ca intrarea ei in atmosfera urma sa aiba loc dupa anul 1980. Numai ca activitatea solara s-a intensificat in urmatorii ani, incalzind straturile superioare ale atmosferei si franand statia Skylab pe orbita. La sfarsiul lui 1977,  NORAD a calculat cu precizie momentul reintrarii statiei Skylab in atmosfera terestra indicand jumatatea anului 1979. Planurile NASA vizau reutilizarea laboratorului de pe Skylab odata cu intrarea in inzestrare a navetei spatiale, numai ca acest lucru s-a produs abia in 1981. Controlorii de la centrul spatial Huston au restabilit legatura cu Skylab in martie 1978 si au pozitionat-o pentru reintrarea dirijata in atmosfera pe 11 iulie 1979. Resturi ale statiei Skylab au cazut in Oceanul Indian, in apropiere de orasul Perth din vestul Australiei.

Reparatiile efectuate la statia Skylab

1.

Navete aero-spatiale (57)

Publicat in 08 Mai 2011 la 16:42

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.